Osmochescu susține că statul nu poate subvenționa roada distrusă. Replica lui Alexandru Bădărău

Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, a declarat că reforma din sectorul agroalimentar presupune costuri și schimbări de abordare, inclusiv în ceea ce privește modul în care statul acordă sprijin agricultorilor.

„Orice reformă își are costurile sale și are momentele sale care trebuie să fie trecute în timp. Susținem politica fiscală în continuare, dar continuăm și discuțiile, inclusiv în domeniul agroalimentar”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a mai spus că statul trebuie să evite acordarea unor subvenții pentru producții care sunt compromise constant.

„Noi nu putem crește la nesfârșit porumb, acolo unde el în fiecare an roada este distrusă. Și să subvenționăm roada distrusă. Deci, noi trebuie să gândim diferit”, a spus ministrul.

În replică, Alexandru Bădărău a calificat declarația drept „cel puțin nefericită” și susține că aceasta denotă o înțelegere superficială a problemei.

„Sprijinul acordat agricultorilor afectați de secetă nu a fost o subvenție pentru cultivarea porumbului. A fost un ajutor de urgență pentru calamitate, acordat în lipsa unor instrumente funcționale de gestionare a riscurilor agricole. Tocmai această lipsă a fost relevată în procesul de Screening al legislației naționale cu cea europeană: agricultura Republicii Moldova nu dispune de mecanisme sistemice de intervenție și sprijin pentru gestionarea riscurilor și dezastrelor, comparabile cu cele din UE”, a spus Bădărău.

Potrivit acestuia, intervenția statului nu a avut drept scop susținerea unei anumite culturi, ci sprijinirea fermierilor afectați de fenomene extreme.

„Guvernul a intervenit nu pentru a „plăti porumbul”, ci pentru a sprijini supraviețuirea fermierilor — singurul pilon economic privat rămas în localitățile rurale”, a declarat consultantul în afaceri și politici economice.

Bădărău susține că, în ultimii doi ani, agricultorii nu au solicitat în primul rând bani de la buget, ci soluții pentru problemele financiare și structurale cu care se confruntă sectorul.

„Ei au cerut restructurarea creditelor, rambursarea TVA-ului acumulat din cauza secetelor, garanții de stat, finanțare pe termen lung la costuri accesibile, acces la apă pentru irigare și instrumente de asigurare și gestionare a riscurilor”, a spus acesta.

Totodată, Bădărău afirmă că porumbul nu a fost o cultură subvenționată și explică de ce fermierii continuă să îl cultive.

„Porumbul, de altfel, nu a fost niciodată o cultură subvenționată. Este cultivat pentru că este indispensabil zootehniei, industriei alimentare și furajere, producerii de ulei, etanol și biogaz — și este un element esențial al securității alimentare și al exporturilor agricole”, a menționat el.

În opinia lui Bădărău, problema principală a agriculturii moldovenești este lipsa unor măsuri suficiente pentru adaptarea sectorului la secetă, fenomen care afectează tot mai frecvent producțiile agricole.

„Problema reală a agriculturii moldovenești este alta: de aproape un deceniu, statul nu a construit reziliența necesară față de secetă. Infrastructura de irigare rămâne insuficient dezvoltată, tehnologiile de conservare a apei au fost scoase treptat din prioritățile de subvenționare, iar culturile rezistente la secetă, precum sunt plantele aromatice și medicinale, au fost ignorate sistematic”, a declarat consultantul.

Bădărău a făcut referire și la obiectivul anunțat anterior de autorități privind extinderea suprafețelor irigate.

„Guvernul Munteanu, din care a făcut parte și dl Osmochescu, a promis extinderea suprafețelor irigate până la 50.000 de hectare. Întrebarea pentru noul ministru este simplă: cu câte hectare a crescut această suprafață în perioada în care a condus instituții ale statului cu responsabilitate directă în realizarea acestui obiectiv?”, a întrebat Bădărău.

Acesta susține că soluția nu este renunțarea la culturile afectate de secetă, ci dezvoltarea unor mecanisme care să permită agricultorilor să gestioneze riscurile.

„Agricultura europeană nu îi spune fermierului să abandoneze porumbul. Îi oferă infrastructură, asigurări subvenționate, fonduri mutuale și instrumente de gestionare a riscurilor. Un ministru al Agriculturii are datoria să construiască aceste instrumente — nu să explice fermierilor ce culturi să renunțe”, a mai spus Alexandru Bădărău.