Prigoriile – Merops apiaster – sunt o mare problemă pentru apicultori. Combaterea atacurilor prigoriilor asupra efectivelor de albine, adică protejarea stupinelor de aceste păsări, se poate face și fără a afecta habitatul prigoriei. Care sunt metodele care funcționează pentru a alunga prigoria (albinărelul), pentru a ține prigoriile la distanță de stupină, vă spunem în acest articol.
- Ce este prigoria
- Cum arată o prigorie
- Prigoriile atacă stupinele?
- Metode pentru a proteja stupina de prigorii
- Ce metode de combatere a prigoriilor folosesc apicultorii
- Câtă pagubă fac prigoriile în apicultură
- Albinele se pot apăra de atacul prigoriilor
- Prigoriile sunt și benefice pentru apicultură
Conflictul dintre apicultori și prigorii nu este nou, pasărea având între preferințele alimentare albinele, iar atacurile asupra stupinelor sunt frecvente. Este motivul pentru care prigoria are următoarele denumiri populare: albinărel, ciuma albinelor, lupul albinelor, scrie agrointel.ro.
Ce este prigoria
Prigoria sau Merops apiaster este cea mai colorată pasăre din România și din Europa. Prigoria este o pasăre migratoare ce iernează în sudul Africii de unde revine în România în luna mai și pleacă din nou spre zonele calde la finalul lunii august sau la început de septembrie.
Prigoria este o pasăre protejată la nivel european, deci și în România, fiind interzisă vânarea ei.
Cum arată o prigorie
Este de mărimea unei mierle, are un zbor frumos, nu prea are duşmani, şarpele poate intra în galeriile unde clocesc şi îşi fac cuibul. Sunt dotate cu un cioc subţire lung şi încovoiat, aripi lungi, picioare scurte şi un penaj viu colorat, are o coadă lungă. Culorile vii ale penajului sunt albastru, verde, turcoaz, galben, roşu, portocaliu un adevărat curcubeu.
Prigoria trăiește în colonii și cuibărește în galerii lungi de 40-110 cm, chiar 150 cm, săpate în malurile râurilor, pereți înalți și cariere de nisip.
Modul de hrănire al prigoriilor se face în zbor, ele fiind specializate în capturarea insectelor din zbor. Preferă albinele, dar mănâncă și viespi, furnici, viespi, libelule, lăcuste sau cosași.
Prigoriile atacă stupinele?
Specialiștii de la Societatea Ornitologică Română spun că de cele mai multe ori stupinele sunt cele care se poziționează în apropierea unor colonii de prigorii. Studiile au relevat că prigoriile nu zboară intenționat spre locurile unde se află stupinele. Ele survolează însă suprafețe pe o rază de 12 km distanță de colonie, în căutarea insectelor pe pășuni, pajiști sau culturi agricole.
Cazurile în care prigoriile intră în stupine sunt excepționale: când vremea este rece și ploioasă, când albinele nu părăsesc stupul, iar alte insecte sunt greu de găsit.
Albinele sunt prinse de aripi de prigorii și duse într-un loc unde prigoria se aşează şi o mânâncă în linişte. Interesant este faptul că prigoria nu este afectată de veninul albinelor sau al viespilor. Atunci când se hrănesc nu îşi fură una alteia hrana.
Metode pentru a proteja stupina de prigorii
Există câteva metode pentru a proteja stupina de prigorii. De fapt, este mult spus metode, sunt în realitate acțiuni pe care apicultorul le poate lua pentru a se asigura că albinele nu cad pradă prigoriilor.
Amplasarea stupinelor la distanțe mari de coloniile de prigorii.
O misiune dificilă în cazul apicultorilor în pastoral. În cazul stupinelor se recomandă ca amplasarea să fie făcută la măcar 10 km distanță de o colonie de prigorii sau de un habitat care ar favoriza stabilirea păsărilor în apropiere. Astfel de informații le puteți obține de la Societatea Ornitologică Română.
Închiderea stupilor în perioadele reci și ploioase
Închiderea stupilor în perioadele reci și ploioase previn atacurile prigoriilor. Pentru că acestea nu găsesc insecte în alte locuri, pot intra în stupina pe care albinele nu o părăsesc din cauza vremii urâte.
Renunțarea la insecticide
Renunțarea la insecticide este o acțiune menită să combată atacul prigoriilor asupra albinelor întrucât tratamentele chimice scad populația de insecte și, implicit, ”baza” de hrană pentru păsări. Prin insecticide eliminăm resursa naturală de hrană a prigoriilor. În lipsa acestora, evident că păsările apelează la ceea ce este mai abundent, adică la albine melifere, care provin din stupinele amenajate și protejate de om.
Reducerea monoculturilor
Reducerea suprafețelor monoculturilor, stabilirea unor coridoare de vegetație spontană între culturi sunt metode prin care putem reduce atacurile prigoriilor asupra albinelor. Monoculturile sunt un adevărat deșert în ceea ce privește diversitatea biologică și nu satisfac nevoile speciilor insectivore, nici dacă am renunța la insecticide. Iar monoculturi fără tratamente chimice nu există. În plus, majoritatea necesită polenizarea de către insecte, care poate fi realizată cel mai ușor prin amplasarea stupilor în monoculturi. Evident că albinele devin cele mai abundente insecte și prigoriile prind ce găsesc. Coridoarele cu floră sălbatică ar mai atenua problema pentru că ar oferi habitatul ideal pentru un număr mai mare de insecte.
Câtă pagubă fac prigoriile în apicultură
Apicultorii vorbesc despre prigorie ca un prădător de temut pentru albine. Pe bună dreptate. O singură prigorie se hrănește cu 39 de grame zilnic, ceea ce înseamnă între 200 și 400 de insecte – o parte sunt oferite puilor. În Ucraina, o singură prigorie a consumat 9.000 de albine melifere în scurta ei ședere.
În perioada mai-iulie 1992 și 1995, în Sardinia s-a făcut un studiu care a relevat că prigoriile consumă în număr mare atât albinele melifere lucrătoare (aproximativ 70/zi), cât și trântorii, dar îi preferă pe cei din urmă. Astfel în timpul celor 3 luni, au redus populația de albine melifere lucrătoare cu 0,37% iar cea a trântorilor cu 0,9%. Comparată cu numărul mare de albine din stup, această pierdere nu pare semnificativă, dar în stupinele mai mici pierderea este mult mai evidentă.
Albinele se pot apăra de atacul prigoriilor
Albinele sunt de cele mai multe ori victime sigure dacă intră în raza de zbor a prigoriilor. Din acest motiv s-a observat că albinele melifere au dezvoltat un comportament de apărare împotriva acestor prădători. Aleg să zboare mai jos sau chiar le atacă. În plus, unele studii afirmă că în prezența prigoriilor, albinele aleg să petreacă mai mult timp în interiorul stupului, altele infirmă această observație și susțin că frecvența zborurilor de colectare depinde în special de disponibilitatea resurselor de hrană (nectar și polen).
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
