Întârzierea plăților subvențiilor către agricultori, care a condus la protestele masive cu tehnică agricolă pe trasele naționale, poate avea două motive principale. Despre aceasta susține fostul ministru al Economiei, Octavian Calmîc. Acesta punctează că există posibilitatea ca bugetul să nu dispună de fonduri suficiente pentru a face plățile în timp util, dar problema ar putea fi legată și de capacitatea instituțională, inclusiv de faptul că personalul responsabil cu gestionarea plăților a fost intimidat de dosarele și reținerile care i-au afectat anterior.
„Avem un miliard de restanțe la plățile subvențiilor pentru anul 2022, avem subvenții neachitate pentru anul 2023. Eu sper că nu sunt probleme cu lichiditățile la bugetul național și e doar o problemă de capacitate instituțională. Eu sper, dar admit și ambele situații. Că avem și o problemă legată de capacitatea instituțională de a gestiona multitudinea acelor dosare. Nu au oameni, nu sunt motivați, multă lume a fost speriată cu dosare, cu rețineri, cu lupta cu corupția și cu integritatea”, a menționat Octavian Calmîc în cadrul emisiunii „TEMA” de la „Primul în Moldova”.
El a remarcat volumul mare de dosare și procedurile extrem de rigide de perfectare a acestora, fapt care, în opinia sa, duce la confruntare între solicitați și instituția care adoptă aceste decizii.
Te-ar putea interesa și: Când vor fi acordate subvențiile per litru de lapte și acciza la motorina
„La noi toată lumea s-a transformat în procurori: în fiecare hârtie, în fiecare cuvânt scris să vadă un om suspect. Și sigur că asta tergiversează procesul, pe de o parte. Oamenii care sunt implicați încearcă să fie extrem de corecți, și orice virgulă care nu este pusă la locul său, ei rejectează aceste dosare. Și aici apare confruntarea între solicitant și instituția care ia astfel de decizii”, a explicat fostul ministru.
El a subliniat că, „trecând printr-o perioadă de criză economică, gradul de toleranță din partea statului față de cei care creează valoare trebuie să fie mult mai mare”.
„Soluții trebuie să fie date. Sigur că garantul acestor soluții – și statul de fapt în întregime are garanția să creeze premise pentru un business profitabil. Oamenii dacă au făcut investiții, aceste investiții trebuie să fie recuperate”, a conchis ex-ministrul.
Amintim că, și ministrul Vladimir Bolea declara că nivelul jos de salarizare are drept consecință lipsa de atractivitate pentru ocuparea locurilor de muncă și lipsa de motivare pentru cei care activează.
Anterior, oficialul sublinia că remunerarea salarială a angajaților AIPA era de 4.500-5.500 de lei, motiv pentru care oamenii pleacă din funcție.
În cadrul briefing-ului din 30 mai, ministrul Agriculturii a mai menționat că, întreaga activitate a Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură din Republica Moldova este asigurată cu un efectiv de 62 de persoane ceea ce constituie 73% din totalul efectivului aprobat.
Amintim că, într-o ședință a Guvernului din 17 mai 2023, numărului angajaților a fost majorat cu 75 de unități. Aceasta se va realiza prin reorganizarea a 3 instituții subordonate a Ministerului Agriculturii, prin ajustarea statelor de personal conform necesitaților reale sectorului, operarea unor modificări ce vizează diminuarea efectivului limită.
Citește și: Agricultorii au primit subvenții de peste 600 de milioane de lei. Unde au fost investiți banii
În primele cinci luni ale anului, pe conturile agricultorilor au fost debursați peste 600 milioane de lei, ceea ce constituie aproximativ 40% din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
