Партнерские материалы

Sectorul de bacifere al Republicii Moldova: dinamic și instabil

Sectorul de bacifere al Republicii Moldova prezintă cea mai dinamică creștere în sectorul horticol, dar, totodată, este și destul de instabil. Acest aspect se datorează specificului culturilor, factorilor de mediu și pieței de desfacere.

Printre factorii importanți care limitează dezvoltarea acestui sector se evidențiază lipsa experienței și a cunoștințelor avansate atât ale producătorilor, cât și ale intermediarilor și comercianților. Totodată, trebuie să menționăm alte aspecte care afectează acest sector: lipsa cunoștințelor în domeniul  producerii și postrecolta baciferelor (lipsa specialiștilor); lipsa forței de muncă tot mai stringentă în ultima perioadă; acces limitat la apă calitativă pentru irigare ca element definitoriu în producere; lipsa materialului săditor de calitateși sortimentul limitat (înregistrarea soiurilor); asigurarea cu unități de transport frigorific și echipamente de prerăcire; caracterul fragmentat al sectorului cu suprafețe plantate cu bacifereși volume de producție mici cu categorii de calitate neuniforme.

Totuși, dezvoltarea rapidă a sectorului este impulsionată de cererea de bacifere pe piață, care este în creștere; prețului atractiv și competitiv și posibilitatea de a produce pe suprafețe relativ mici, asigurând un venit constant, în special pentru populația rurală.

Ca și în cazul altor fructe, piața de pomușoare se află într-o continuă schimbare dictată de preferințele consumatorului final și influențată de calitatea vieții populației, opțiunea pentru un mod de viață mai sănătos, dar și alți factori de ordin economic și social. Piața pomușoarelor este versatilă și include produse proaspete, congelate și uscate, precum și produse semifinite, cum ar fi piureurile și sucurile.

Situația actuală a sectorului este una relevantă celor menționate mai sus. Fenomenele climatice și cele social-politice din acest sezon au influențat tendințele care se stabiliseră în ultima perioadă. Daca în 2019 suprafața totală ocupată de culturile bacifere constituia circa 4,1 mii ha, căpșunului revenindu-i peste 2 mii de ha, fiind urmat de zmeur, coacăz negru, mur etc., astăzi, conform unui studiu recent, raportul dintre aceste culturi este în schimbare. În continuare, cultura de căpșun este cea pentru care optează cei mai mulți producători. Totuși, se observă o tendință de limitare a suprafețelor existente și de a spori atenția asupra tehnologiilor de cultivare, diversificării sortimentului și, respectiv, a creșterii productivității acestei culturi.

Zmeurul este cea dea doua cea mai populară cultură, ocupând circa 20% din totalul suprafețelor de culturi bacifere, cu o atenție sporită din partea producătorilor pentru soiuri sezoniere cu perioade timpurii de maturare, transportabilitate și calități gustative optime, orientate în special către export (Rusia, Polonia) și soiuri remontante, care vor asigura un flux continuu de fructe proaspete pentru piața locală și cea internațională.

Această listă include și murul, cultură tot mai populară printre producători datorită cererii în creștere, în special pe piața locală, și prețului atractiv, care ocupă astăzi circa 10% din suprafețele de culturi bacifere.

Coacăzul negru, cultura care odinioară era printre cele mai cultivate, astăzi cedează semnificativ suprafețele, din cauza condițiilor nefavorabile cultivării acesteia și lipsei soiurilor adaptate condițiilor climatice care se conturează în ultima perioadă (temperaturile excesiv de înalte în timpul verii și seceta atmosferică). În prezent, plantațiile de coacăz în republica Moldova constituie circa 10-11% din suprafețele totale plantate cu bacifere și este în scădere continuă.

Urmează agrișul, cătină albă, coacăzul roșu, aronia, gojile și măceșul. Condițiile favorabile de cultivare, posibilitatea mecanizării lucrărilor de producere, recoltare și postrecoltă, cererea în creștere, în special din partea procesatorilor și prețul atractiv, au favorizat investiții în asemenea culturi ca măcieșul sau cătina albă, care prezintă o creștere considerabilă a suprafețelor cultivate din ultima perioadă.

Piața de bacifere în 2020, deasemenea, a avut un caracter diferit față de tendințele stabilite până în 2019. Fenomenele naturale ale anului 2020 și criza determinată de pandemie a modificat structura ofertei și au limitat perioadele de livrare a fructelor atât pentru piața locală, cât și pentru export. Înghețuriletârzii de la începutul lunii mai din Moldova au cauzat efecte negative diferite: cultivatorii de căpșuni au fost afectati parțial și doar în câteva zone ale țării, ceea ce per general nu a influențat semnificativ producția totală de căpșune, dar mai degrabă a creat impresia unei posibile lipse de căpșune, care ulterior a influențatși dinamica prețurilor. Cât ține de zmeur și mur, înghețurile, la un loc cu seceta care a urmat, au afectatatât cantitativ, circa 30-40%, cât și calitativ recolta acestora, ceea ce a influențat creșterea prețurilor cu circa 70-100 % față de anul 2019. În aceleași timp, producătorii menționează că volumul limitat de mure din acest an a determinat importul acestor fructe din Ucraina, ceea ce este un fenomen nespecific pentru piața de mure.

Înghețurile târzii din primăvara 2020 și seceta care a urmat, a avut un caracter regional și a afectat nu doar Republica Moldova, ceea ce a creat un mediu favorabil pentru piața de căpșune localăși de export. Datorită volumelor limitate de căpșune grecești importate (din cauza secetei din Grecia) și înghețurilor târzii de primăvară din țara noastră, prețurile la căpșune au prezentat creșteri semnificative. Dacă la începutul sezonului, când apar pe piața căpșunele cultivate în spațiile protejate am avut prețuri de 80-120 lei/kg, ceea ce înseamnă o creștere de 40-50% față de aceeași perioadă a anului 2019, în sezon, prețurile s-au diminuat în mediu până la 35 lei/kg, ceea ce prezintă o creștere de circa 40 % față de media anului trecut.

Average prices (MDL per kg) for Moldovan strawberries, as reported by East-Fruit (https://east-fruit.com)

Contextul pentru export a fost deasemenea unul favorabil pentru producătorii de căpșun din țară. Urmare a  fenomenelor meteo nefavorabile, Serbia și Grecia (Turcia și Egipt, la fel fiind, exportatori importanți decăpșune pe piața rusă), care sunt principalii concurenți pentru piața rusă (unde sunt orientate circa 90 % din totalul exporturilor de bacifere moldovenești), la un loc cu regiunile ruse de producere Krasnodar și Crimeea, care își intensifică producerea de căpșuni an de an, au avut în acest an volume limitate și o perioadă de livrare mai scurtă decât cea obișnuită. Ca rezultat, s-a extins perioada de comercializare, a crescut cererea și, respectiv, prețul la căpșunele moldovenești, care s-au vândut de pe câmp în mediu cu 30 lei/kg, o creștere de circa 60% față de anul precedent.

Export volume of Moldovan strawberries, as reported by UN Comtrade; data for 2020 as reported by customs of Russian Federation

Printre principalele tendințe ale sectorului național, se atestă adoptatea tehnologiilor moderne de cultivare cu scopul de aspori potențialul de producere a culturilor și soiurilor – sistem anual de producere a căpșunelor, cultura în spații protejate, inclusiv pe substrat, sisteme moderne de susținere și umbrire, prerăcirea fructelor. Creșterea speciilor care se pretează cultivării, recoltării și procesării mecanizate este un segment care se va dezvolta activ în contextul lipsei forței de muncă, costurilor de producție mai mici și accesului la piață. Diversificarea soiurilor cultivate care vor răspunde cerințelor pieței și vor acoperi segmentele libere de piață, este o altă tendință în dezvoltarea sectorului. Promovarea consumului și marketingul fructelor bacifere sunt din ce în ce mai intenseși se pliază pe dinamica vieții contemporane și consumul produselor proaspete, cu un aport bogat de vitamine. Comerțul online, de asemenea, este un model de business în care baciferele se încadrează foarte bine.            

Printre direcțiile principale pentru dezvoltarea în continuare a vânzărilor se numără:

- necesitatea extinderii ofertei comerciale datorită diversificării tipurilor de ambalaje, ca reacție la preferințele în schimbare ale consumatorilor locali și străini. În timpul pandemiei, cererea de produse ambalate a crescut exponențial, iar în unele supermarketuri reprezintă până la 50% din vânzările totale ale departamentului de fructe și legume;

- consolidarea volumelor și diversificarea culturilor pentru a crește atractivitatea ofertei comerciale pentru importatorii străini și pentru a asigura durata sezonului de aprovizionare;

- stabilizarea și previzibilitatea sezonului de vânzări prin planificarea în timp util, dezvoltarea relațiilor strategice pe termen lung cu clienții (spre deosebire de tipul reactiv de cooperare), dezvoltarea infrastructurii pentru a reduce riscurile meteorologice în producție;

- creșterea ponderii vânzărilor în comerțul cu amănuntul modern, atât pe piața locală, cât și în străinătate.

O concluzie importantă este ca cei care intenționează să înceapă un business în această direcție au nevoie, obligatoriu, de un plan de activitate foarte bine definit, care va începe printr-un studiu de piață din care vor deriva toate elementele tehnice necesare scopului propus. În situația în care am menționat mai sus că un factor limitativ al sectorului este și numărul redus al specialiștilor profesioniști pentru culturile bacifere, atât la etapa de producere (tehnologii de cultivare, fertilizare, protecțieși recoltare), cât și la cea de post-recoltă (transportare la rece, preracire, păstrare, congelare), se recomandă producătorilor să atragă atenție asupra ridicării nivelului de cunoștințe, să acceseze doar surse de informație profesionale și tot timpul să opteze pentru o consultanță profesionistă atunci când întâmpină o dificultate în activitatea sa.

Источник: Agroexpert

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!