RM va avea Program de reziliență în agricultură pentru perioada 2027–2030
Agricultura conservativă și metodele de adaptare la schimbările climatice au fost discutate astăzi, 25 septembrie, la Chișinău, în cadrul unui atelier organizat pentru a identifica soluții care să-i ajute pe micii fermieri din Republica Moldova să adopte mai ușor astfel de practici. La eveniment au participat aproximativ 35 de reprezentanți ai autorităților, organizațiilor de fermieri, serviciilor de consultanță, mediului academic și sectorului privat.
În cadrul evenimentului, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean, a vorbit despre elaborarea Programului național de reziliență în agricultură pentru perioada 2027–2030 și despre necesitatea anticipării riscurilor cu care se confruntă sectorul.
„Acum lucrăm intens la elaborarea Programului național de reziliență în agricultură pentru perioada 2027–2030. Acest program pornește de la premisa că noi trebuie să minimizăm riscurile în agricultură și să identificăm vulnerabilitățile înainte ca un risc să se producă. Noi înțelegem foarte bine că ploile torențiale, înghețurile, volatilitatea prețurilor și crizele energetice nu vor dispărea. Deci trebuie să fim realiști. Noi ne propunem să identificăm din timp aceste riscuri și să investim din timp, astfel încât fermierii, comunitatea și bugetul public să nu aibă de achitat aceleași costuri repetate pentru aceleași probleme. Misiunea acestui program este de a investi și de a identifica potențialele riscuri, astfel încât să diminuăm și să minimizăm impactul acestora. Dar toți înțelegem că riscuri sunt și riscuri vor fi. Programul urmează a fi elaborat până la sfârșitul anului 2026, iar organizarea acestui atelier și a multor altora făcute de FAO, eu cred, contribuie exact la acest lucru”, a declarat Andrian Digolean, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare pentru AgroExpert.
Unul dintre punctele discutate la atelier a fost sprijinul necesar pentru ca practicile de agricultură inteligentă din punct de vedere climatic să fie aplicate efectiv în ferme.
„În cel de-al doilea an de implementare, proiectul se concentrează pe sprijinirea unui număr tot mai mare de fermieri pentru a aplica practici inteligente din punct de vedere climatic în propriile exploatații. Elveția apreciază parteneriatul cu FAO, deoarece acesta transformă obiectivele generale în rezultate practice pentru fermieri. Discuțiile de astăzi sunt importante deoarece reunesc fermieri, instituții și servicii de consultanță la aceeași masă pentru a identifica ceea ce încă împiedică adoptarea acestor practici și cum pot fi depășite aceste obstacole”, a declarat Simone Di Stefano, director adjunct pentru cooperare în cadrul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova.
FAO intenționează să sprijine fermierii prin instruiri, școli de câmp și loturi demonstrative, astfel încât aceștia să poată testa practicile înainte de a face investiții mai mari. Nicolae Tiltu, manager de proiect FAO, a explicat pentru AgroExpert și situația unei măsuri de subvenționare destinate practicilor agricole reziliente.
„Noi, în cadrul FAO, ne referim la sprijinirea fermierilor mici prin diferite școlarizări, prin școli de câmp, prin loturi demonstrative, unde implicăm atât expertiza locală, cât și cea internațională. În același timp, ne dorim ca fermierii să beneficieze și, probabil, vor beneficia de niște investiții mici, prin care să poată face experimentele necesare și să vadă care este diferența dintre agricultura convențională și cea conservativă. În același timp, ne dorim ca, prin intermediul fondului de subvenționare, unde este măsura directivă privind practicile agricole reziliente, să facem ca, în viitor, cât mai mulți fermieri, în special fermierii mici, să aplice la această măsură. În trecut, ea a fost total nevalorificată, trebuie să recunoaștem: doar 0,32% dintre aplicanții la subvenție au folosit această măsură, aplicând pentru îmbunătățirea solului și a apei. Și acesta este un lucru important pentru a asigura cumva trecerea, tranziția de la agricultura tradițională la cea conservativă. Este un lucru care trebuie să implice nu doar FAO, dar toți actorii în ansamblu. Activitatea de astăzi este despre asta: despre a pilota aceste practici, despre a găsi soluții comune atât cu experții, cât și cu organizațiile de fermieri și actorii interesați, anume despre cum ar trebui să arate suportul nostru pentru viitor, în anii următori, în cadrul acestui proiect”, a declarat Nicolae Tiltu, manager de proiect FAO.
În cadrul discuțiilor din panel și al meselor rotunde au fost stabilite mai multe priorități pentru perioada următoare. Printre acestea se numără pregătirea fermierilor pentru accesarea subvențiilor disponibile și respectarea noilor condiționalități din cadrul politicii agricole, consolidarea serviciilor locale de consultanță și implicarea mai activă a instituțiilor naționale și a organizațiilor de fermieri în promovarea practicilor de agricultură inteligentă din punct de vedere climatic.
