Făina pierde din preț mai repede decât grâul
Exporturile de grâu din Republica Moldova au crescut în iulie–septembrie 2026, iar prețul mediu de vânzare a depășit nivelul din anul precedent. În același timp, făina moldovenească s-a ieftinit pe piețele externe, iar diferența dintre prețul produsului procesat și cel al materiei prime s-a redus. Pentru mori, această evoluție pune presiune asupra resurselor disponibile pentru acoperirea costurilor de procesare.
În perioada iulie–septembrie, Republica Moldova a exportat 605,5 mii de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane, potrivit datelor analizate. Prețul mediu de export a constituit 3,76 lei/kg, cu 6,5% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025. În septembrie, acesta a ajuns la 3,84 lei/kg.
Dificultățile logistice din regiune ar putea contribui la susținerea cererii pentru grâul moldovenesc. Totuși, datele disponibile nu permit separarea influenței acestora de cea a calității produselor, a destinațiilor de export și a condițiilor contractuale.
Făina pierde din preț mai repede decât grâul
Pe piața făinii, evoluția prețurilor a fost diferită. Prețul mediu de export a scăzut de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august 2026, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 20,9%. În același interval, prețul grâului s-a diminuat cu circa 3%.
„Diferența de ritm este esențială: produsul procesat se ieftinește mult mai repede decât materia primă, ceea ce pune presiune asupra rezultatului economic al morilor”, explică expertul în agro-market Iurie Rija.
Raportul dintre prețul făinii și cel al grâului evidențiază această evoluție. Media rapoartelor lunare din seria analizată a fost de aproximativ 1,31, în timp ce în iulie–august 2026 indicatorul a coborât la 1,24–1,26. Astfel, prețul unui kilogram de făină exportată a fost cu numai 24–26% mai mare decât cel al unui kilogram de grâu exportat.
Această diferență nu reprezintă profitul morilor. Dintr-o tonă de grâu nu se obține o tonă de făină, iar procesarea presupune cheltuieli suplimentare. Pentru evaluarea rezultatului economic trebuie luate în calcul randamentul de extracție, costurile de procesare și veniturile obținute din comercializarea tărâțelor.
Pragul orientativ de 1,30–1,32 utilizat în analiza prezentată sugerează că unele mori ar fi putut funcționa în lunile de vară la limita acoperirii costurilor sau chiar sub acest nivel. Pragul nu este însă universal. Rentabilitatea depinde de prețul efectiv de achiziție a grâului, consumul energetic, gradul de utilizare a capacităților și condițiile de vânzare. În plus, prețurile medii de export trebuie interpretate ținând cont de condițiile de livrare și de cheltuielile logistice incluse.
Prețul grâului nu explică singur evoluția făinii
Analiza statistică, bazată pe 52 de observații lunare, indică o transmitere parțială a variațiilor prețului grâului în prețul făinii. Potrivit relației estimate, o creștere cu 10% a prețului grâului este asociată, în medie, cu o majorare de aproximativ 6% a prețului făinii.
Această relație nu constituie o regulă fixă de formare a prețurilor. Slăbirea legăturii dintre cele două serii după 2023 sugerează că prețul făinii este influențat și de alți factori, între care concurența, cererea, structura contractelor și sortimentele comercializate. Influența distinctă a importurilor ucrainene necesită o analiză separată.
Importăm făină mai scumpă decât exportăm
Datele comerțului exterior pentru primele opt luni ale anului 2026 arată că Republica Moldova a importat 15,7 mii de tone de făină și a exportat 16,4 mii de tone. Volumele celor două fluxuri sunt apropiate, însă prețurile medii diferă considerabil.
Făina importată a avut un preț mediu de 7,69 lei/kg, față de 5,30 lei/kg pentru făina exportată. Diferența este de aproximativ 45%. Aplicând aceste prețuri medii cantităților indicate, valoarea importurilor depășește valoarea exporturilor cu circa 39%.
Diferența de preț poate reflecta ponderi diferite ale făinii ambalate și ale livrărilor în vrac, precum și deosebiri de calitate, marcă, origine și condiții de livrare. Aceste date justifică examinarea oportunităților de ambalare și comercializare pe piața internă, fără a permite concluzia că întreaga diferență reprezintă valoare adăugată pierdută de economia națională. O parte din activitățile de distribuție și comercializare se desfășoară în Republica Moldova.
Ce arată cifrele despre accesibilitatea făinii
Raportarea prețurilor la venitul salarial oferă un alt reper pentru analiza pieței. La un salariu brut de 6.300 de lei, indicat în analiză, echivalentul matematic este de aproximativ 1.676 kg de grâu la prețul de 3,76 lei/kg sau 819 kg de făină la valoarea medie de import de 7,69 lei/kg.
Aceste echivalențe sunt strict statistice. Prețul mediu de import nu este identic cu prețul final de la raft, iar salariul brut nu reprezintă suma disponibilă pentru cumpărături. Prin urmare, acești indicatori nu arată, de unii singuri, în ce măsură ieftinirea grâului se reflectă în prețul plătit de consumatori.
Evoluția rutelor de export, un factor de urmărit
În perioada următoare, evoluția pieței va depinde inclusiv de funcționarea rutelor regionale de export. Fluidizarea acestora ar putea intensifica concurența și ar putea exercita presiune asupra prețului grâului. O eventuală ieftinire a materiei prime ar putea ajuta morile numai dacă prețul făinii nu ar scădea în aceeași măsură sau mai repede. Pentru agricultori, reducerea prețului grâului ar însemna încasări mai mici și o nevoie suplimentară de control al costurilor.
Datele analizate indică o presiune asupra diferenței de valorificare în sectorul morăritului, fără a demonstra existența unor pierderi generalizate la nivelul întregii industrii. Printre direcțiile relevante pentru activitatea procesatorilor se numără eficiența energetică, utilizarea mai bună a capacităților de producție, corelarea contractelor de aprovizionare cu cele de vânzare și dezvoltarea produselor ambalate.
