Agricultura conservativă în R. Moldova: Ce practici pot aplica fermierii pentru a proteja solul și apa

„Lucrurile privind agricultura conservativă sunt foarte simple. Doar fermierii mai mari își pot permite acest lucru, deoarece este nevoie de timp pentru a face conversia de la agricultura convențională la cea conservativă și, în același timp, este nevoie de echipamentul necesar. Acest echipament este unul scump, dar, în timp, își recuperează investițiile. În același timp, pentru fermierii mici există și alte practici ale agriculturii conservative. Vorbim despre no-till, adică lucratul fără plug, dar și despre rotația culturilor, folosirea culturilor fixatoare de azot, precum și elemente care contribuie la conservarea apei în sol și la menținerea umidității”, a spus Nicolae Tiltu.

Un alt aspect important ține de sănătatea solului, care, potrivit specialistului, trebuie să devină una dintre preocupările principale ale fermierilor.

„La apă, situația este mai bună, pentru că fermierii au aplicat destul pentru echipamente de irigare, dar mă refer aici și la menținerea sănătății solului. Aceasta ar fi una dintre măsurile la care fermierii ar trebui să aplice cât mai mult, pentru că este un lucru necesar. Fără asigurarea sănătății solului, nu vedem cum am putea să îi asigurăm fertilitatea pe termen lung. Și acesta este un lucru care îi va afecta pe fermieri”, a explicat Nicolae Tiltu.

Printre practicile considerate esențiale pentru conservarea și menținerea fertilității solului se numără și rotația culturilor.

„Rotația culturilor este foarte importantă. Noi înțelegem că fermierii doresc să aibă venit și profit, iar acest lucru este asigurat de culturile tehnice, dar pe viitor aceasta o să fie o mare problemă dacă nu se va trece la o rotație a culturilor care să fie utilizată de majoritatea fermierilor”, a menționat specialistul.

În acest context, trecerea la agricultura conservativă nu ține doar de disponibilitatea echipamentelor, ci și de nivelul de informare și pregătire al producătorilor. Nicolae Tiltu consideră că sunt necesare mai multe acțiuni de instruire și informare, astfel încât fermierii să cunoască avantajele și modul de aplicare a practicilor conservative.

„Cam în acest sens aș vedea agricultura conservativă. Dar aici trebuie să trecem foarte mult la asigurarea acestei școlarizării, la campanii de informare, de folosire și de utilizare a acestor practici reziliente și a agriculturii conservative. Am văzut în trecut, în cadrul proiectului nostru, în numeroase vizite în teren, unde am explorat practicile conservative, și am observat un lucru interesant: fermierii care nu au un background agricol, mă refer la cei care au fost antreprenori și acum fac agricultură, folosesc aceste practici ale agriculturii conservative. Ei au avut curajul să treacă la aceste practici, în timp ce fermierii care au mai mult un background agricol, sunt agronomi sau au alte specializări în domeniu, se mențin pe poziția”, a spus Nicolae Tiltu.

Citește și: RM va avea Program de reziliență în agricultură pentru perioada 2027–2030