Livada de prun – o povară greu de dus, dar și mai greu de abandonat?

Pe de o parte, economia afacerilor din sectorul pomicol se apropie de o adevărată „furtună perfectă”: costurile resurselor au crescut brusc, condițiile meteorologice nu au fost dintre cele mai favorabile, recolta s-a copt mult mai târziu decât de obicei și a ajuns pe piață în același timp cu producția concurenților. Aproape toate țările europene au obținut recolte mari, calitatea fructelor este departe de a fi ideală, iar prețurile produselor au rămas până acum relativ scăzute.

Încă de la începutul sezonului de comercializare, nu doar producătorii mai slabi sau cu posibilități financiare reduse și-au pierdut optimismul – și nu doar în Republica Moldova.

Merită amintit că, la sfârșitul verii, portalul FreshPlaza, foarte cunoscut în industria fructelor, relata povestea tristă a unui pomicultor italian care, la prima vedere, părea să aibă o afacere modernă și bine organizată: o livadă tânără și bine întreținută de prun, un soi universal destul de popular – Stanley –, fructe de calitate, dar un preț foarte mic la începutul sezonului, care abia acoperea costurile de producție. În aceste condiții, întrebarea era simplă: pentru ce să mai muncești? Concluzia fermierului – livada urma să fie defrișată.

Pe de altă parte, orice livadă poate fi defrișată o singură dată. Dintr-o asemenea operațiune se poate chiar obține un anumit câștig, în special într-o perioadă de criză energetică, atunci când lemnele de foc sunt scumpe. Însă și din această sursă de venit poți câștiga o singură dată. În Republica Moldova, o situație similară s-a mai produs.

Cu câțiva ani în urmă, țara a avut parte de un fel de „accident nefericit”: s-a obținut o recoltă bună de mere, deși neuniformă din punct de vedere al calității, iar prețurile la acest fruct de bază pentru agricultura moldovenească s-au prăbușit dintr-un cumul de cauze.

Peste toate acestea s-au suprapus cererea mare și scumpirea lemnelor de foc. În acel moment au fost defrișate peste 2.000 de hectare de livezi de meri – plantații cu soiuri mai puțin solicitate, livezi îmbătrânite și, în general, plantații devenite greu de întreținut și tot mai puțin rentabile. Ulterior însă, piața merelor destinate consumului în stare proaspătă și-a revenit. Pe fondul recoltelor slabe de portocale și al deficitului de concentrat de portocale, a crescut și cererea pentru mere industriale și concentrat de mere. Cu toate acestea, din acel moment, recolta de mere din Republica Moldova nici măcar nu s-a mai apropiat de intervalul de 550–600 de mii de tone, care anterior devenise deja obișnuit.

Probabil – chiar aproape sigur – cauza nu o reprezintă livezile slab productive care au fost defrișate atunci. Totuși, ele sunt amintite astăzi ca un simbol al unor decizii care, deși poate justificate la momentul respectiv, au fost luate în grabă.

Urmează oare livezile de pruni?

În acest context, merită amintit că ascensiunea prunului ca „nouă vedetă a businessului pomicol orientat spre export din Republica Moldova” a fost, în mare parte, determinată tot de o conjunctură favorabilă. La sfârșitul deceniului trecut, din cauza unei recolte foarte slabe de prune într-o serie de țări europene, exporturile moldovenești de prune către Uniunea Europeană au crescut pentru prima dată de aproape zece ori – de la câteva mii la câteva zeci de mii de tone. A urmat anul 2023, unul foarte reușit, când livrările de prune moldovenești pe piața europeană au atins un record istoric – peste 70 de mii de tone.

Republica Moldova a devenit cel mai mare exportator de prune din Europa dintre țările din afara Uniunii Europene și a intrat în top zece cei mai mari exportatori de prune din lume. Ulterior, volumul fizic al exporturilor – iar uneori și veniturile totale sau prețul mediu – s-a redus.

Totuși, scăderile nu au fost suficient de dramatice încât să justifice decizii radicale. Există oare astfel de motive acum?

„Problema sezonului 2026”: recolta, calitatea și prețurile

Estimările privind recolta de prune din Republica Moldova în 2026 variază într-un interval destul de larg – între 100 și 130 de mii de tone. Anul trecut, recolta a fost de aproximativ 100 de mii de tone.

Diferențele mari dintre prognoze se explică prin productivitatea foarte diferită a livezilor de pruni în actualul sezon, în funcție de regiunea țării, nivelul tehnologiilor agricole utilizate, disponibilitatea resurselor pentru organizarea proceselor de producție – inclusiv recoltarea – și existența canalelor de comercializare.

În zonele în care condițiile meteorologice au fost normale – adică livezile nu au fost afectate de înghețurile de primăvară, iar polenizarea s-a desfășurat corespunzător – productivitatea livezilor de pruni este cu 10–20% mai mare decât anul trecut. În același timp, mulți pomicultori constată că, din cauza secetei din timpul verii, calibrul fructelor este, în medie, mai mic. Acest lucru reduce ponderea prunelor pentru consum în stare proaspătă în structura recoltei din 2026.

Potrivit informațiilor publicate la mijlocul lunii septembrie, expertul în marketingul fructelor Andrei Zbancă estima că cel puțin jumătate din recolta de prune din 2026 va fi reprezentată de producție tehnică, destinată procesării. Acesta menționa, de asemenea, că inclusiv în structura fluxului de export aproximativ o treime este reprezentată de prune tehnice, livrate în saci.

Experții din sector atrag atenția că, într-un model normal și sustenabil de afaceri în pomicultură, cel puțin trei sferturi din recolta de prune ar trebui comercializată pe piața fructelor proaspete. Restul fructelor ar trebui direcționate, în ordine descrescătoare, către congelare profundă, uscare și producerea pastei de prune. Fructele congelate reprezintă, de fapt, un produs de sine stătător, dar congelarea poate fi considerată mai degrabă o formă de conservare și depozitare decât una de procesare. În mod normal, prunele destinate pastei reprezintă cel mult 10% din structura recoltei.

În esență, livrarea prunelor către fabricile de conserve reprezintă pentru pomicultori o modalitate de a reduce pierderile în procesul de valorificare a producției neconforme. În lipsa unei asemenea posibilități, prunele de calitate slabă ajung fie îngrășământ, fie sunt aruncate, ceea ce presupune costuri suplimentare și amplifică pierderile. Potrivit monitorizării prețurilor realizate de EastFruit, în cea mai mare parte a lunii septembrie 2026, prunele din Republica Moldova s-au comercializat angro la prețuri de 6–8 lei/kg, media situându-se la aproximativ 7–7,50 lei/kg.

Prețurile au fost astfel semnificativ mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, când media era de aproximativ 9 lei/kg. În prima jumătate a lunii septembrie, prețul prunelor moldovenești pe piața internă s-a aflat aproape de limita minimă înregistrată pentru această etapă a sezonului de comercializare în actualul deceniu. În același timp, prețul mediu angro al prunelor în Republica Moldova – aproximativ 0,41 dolari/kg – a fost mai mic decât în alte țări din regiune: în Ucraina – 0,45 dolari/kg, în Rusia – 0,53 dolari/kg, iar în Polonia – 0,73 dolari/kg. Interesant este însă faptul că, potrivit fermierilor, intervalul real al prețurilor angro pentru prunele destinate consumului în stare proaspătă a fost destul de larg chiar și la începutul sezonului, considerat unul nereușit.

Au existat numeroase cazuri în care prunele pentru piața fructelor proaspete au fost comercializate cu mai puțin de 6 lei/kg. În același timp, au existat și destule cazuri în care prunele de calitate superioară, destinate depozitării în frigidere industriale și exportului în octombrie–noiembrie, au fost cumpărate la prețuri de 10–12 lei/kg. Prețurile de achiziție pentru prunele tehnice în august–septembrie au fost ușor mai mici decât la începutul sezonului de comercializare precedent, iar la mijlocul lunii acestea se încadrau într-un interval de aproximativ 2,50–4,50 lei/kg.

Pomicultorii au avut însă mai multe variante de valorificare a prunelor – pentru congelare, uscare, distilare sau procesare în pastă. Comentând nivelul relativ scăzut al prețurilor, producătorii de pastă de prune au menționat că valoarea BRIX a prunelor din recolta anului 2026 a fost scăzută pe aproape întreaga perioadă de procesare. La începutul sezonului, conținutul de substanță uscată al fructelor livrate la procesare nu depășea 15–17%. Spre finalul sezonului, acesta a urcat la 19–20%, dar a rămas în continuare departe de nivelul optim.

Randamentul de producție obținut dintr-o tonă de materie primă a rămas astfel redus, iar costul de producție – ridicat. Spre comparație, în prunele din recolta anului trecut conținutul de substanță uscată era de 20–23%. Cu toate acestea, producătorii de pastă de prune și-au realizat deja planul de producție pentru anul curent. Aceștia nu exclud însă posibilitatea continuării recepționării prunelor, dacă pomicultorii vor avea nevoie să-și valorifice producția rămasă.

În același context, trebuie remarcat faptul că, din cauza coacerii întârziate a soiurilor de toamnă și a faptului că producătorii au așteptat „oferte de preț mai bune”, exporturile de prune de masă din Republica Moldova „încă nu au ajuns la nivelul mediu planificat pentru această perioadă”, potrivit observațiilor operatorilor din sectorul fructelor. Pe piețele țărilor apropiate din Uniunea Europeană există încă suficiente prune de producție locală. Traderii speră însă că cererea pentru prune moldovenești de calitate, destinate consumului în stare proaspătă, va începe să crească spre sfârșitul lunii și în octombrie.

Perspective pentru finalul sezonului 2026

Recoltarea în masă a prunelor s-a încheiat în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Livrările de fructe direct din livezi sunt practic finalizate, iar acum a început comercializarea prunelor din depozitele frigorifice. În mod firesc, această etapă coincide cu majorarea sezonieră a prețurilor de achiziție pentru acest fruct.

Potrivit monitorizării EastFruit, la începutul acestei săptămâni prețurile angro la prune în Republica Moldova au urcat la aproximativ 10–11 lei/kg. Acesta este, în linii mari, nivelul mediu al prețurilor pentru prunele moldovenești la sfârșitul lunii septembrie în ultimii trei ani. Care sunt scenariile probabile pentru finalul actualului sezon de comercializare?

Operatorii din sectorul fructelor menționează că prunele din recolta anului 2026 nu au putut fi pregătite foarte bine pentru păstrare. Din acest motiv, în depozitele frigorifice industriale ale traderilor a fost stocată o cantitate relativ redusă de prune destinate comercializării. În schimb, fructele care au ajuns în depozite sunt, în cea mai mare parte, de calitate înaltă. Tarifele pentru depozitarea producției au crescut, pe fondul scumpirii resurselor energetice. Este de așteptat, prin urmare, ca și prețurile de comercializare a prunelor scoase din frigidere să crească. De altfel, acest proces a început deja.

În istoria recentă a pomiculturii din Republica Moldova au mai existat situații în care sezonul de comercializare a prunelor a început într-o notă pesimistă, cu prețuri foarte mici, dar s-a încheiat într-o notă mult mai optimistă, cu prețuri ridicate. Multe dintre datele actuale indică în continuare că sezonul va fi dificil atât pentru producătorii din Republica Moldova, cât și pentru cei din Europa în general. Dar este oare acesta un motiv suficient pentru a defrișa livada de pruni?