Deficitul de cereale ar putea deveni o nouă realitate a pieței agricole mondiale
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.
În ciuda recoltelor mari de cereale preconizate la nivel mondial, piața globală intră în sezonul 2026/27 cu o marjă de siguranță care se reduce treptat. Această opinie a fost exprimată de analista Reuters, Karen Brown, în urma analizei raportului din iulie al USDA. Potrivit acesteia, problema cheie nu constă doar în volumele de producție, ci și în faptul dacă acestea reușesc să țină pasul cu cererea mondială în creștere.
Ukragroconsult relatează acest lucru.
Conform estimărilor USDA, recoltele mondiale de grâu și porumb din sezonul 2026/27 se vor menține peste nivelurile medii pe mai mulți ani. Cu toate acestea, balanța se deteriorează treptat. Dacă în sezonul 2025/26 producția de grâu a depășit consumul cu 2,3%, în noul sezon, dimpotrivă, se preconizează că consumul mondial va fi cu 0,8% mai mare decât producția.
În ceea ce privește porumbul, situația este și mai tensionată: după o piață practic echilibrată în sezonul trecut, se preconizează un deficit de producție de 1,8% față de cerere — cel mai ridicat din ultimii 16 ani.
Karen Brown subliniază că creșterea producției de cereale devine din ce în ce mai dificilă. Producătorii optează din ce în ce mai des pentru culturile oleaginoase, care asigură o rentabilitate mai mare, în timp ce prețurile ridicate ale îngrășămintelor, riscurile meteorologice și incertitudinea economică frânează extinderea suprafețelor cultivate cu grâu. Tocmai din acest motiv, suprafețele cultivate cu cereale se reduc în multe țări exportatoare.
În SUA, suprafețele cultivate cu grâu în sezonul 2026/27 au atins cel mai scăzut nivel de la începutul înregistrărilor oficiale, în 1919, deoarece fermierii se reorientează către porumb și soia. Tendințe similare se observă și în Rusia, unde suprafețele record cultivate cu floarea-soarelui și rapiță înlocuiesc grâul, în Canada — din cauza suprafețelor record cultivate cu rapiță, precum și în țările UE, unde o parte din terenuri este, de asemenea, destinată culturilor oleaginoase. În Australia, suprafețele cultivate cu grâu se reduc din cauza condițiilor de secetă din perioada de însămânțare.
Reducerea rezervei de producție înseamnă că chiar și problemele meteorologice locale pot influența rapid piața mondială. Ca exemplu, Karen Brown menționează Franța, unde, din cauza secetei, recolta de porumb ar putea scădea la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 50 de ani. În același timp, țări precum SUA sunt capabile să-și reorienteze fluxurile de export, compensând deficitul de cereale din anumite regiuni.
În mod separat, Karen Brown subliniază că piețele trebuie să facă distincția între riscurile legate de producție și cele legate de logistică. Ea observă că problemele legate de exportul de cereale ucrainene din anii anteriori au putut fi, în cele din urmă, compensate parțial prin rute alternative de aprovizionare. În mod similar, actualele întreruperi ale transporturilor maritime de cereale rusești pot afecta în primul rând logistica, dar nu vor duce neapărat la pierderea recoltei în sine.
Pe măsură ce rezervele mondiale de producție se reduc, riscurile legate de producție devin un factor din ce în ce mai important pentru evoluția prețurilor. Problemele logistice pot fi, de obicei, depășite în timp, în timp ce compensarea pierderilor de recoltă este mult mai dificilă, ceea ce face ca condițiile meteorologice și structura culturilor să devină factori-cheie ai pieței mondiale a cerealelor în următorii ani.
