Datoria externă a Moldovei constituie 8,36 miliarde de dolari

Cel mai mult a crescut datoria externă publică şi public garantată – cu 26,6% ajungând la 2,43 miliarde de dolari, ceea ce a reprezentat 29,1 la sută din totalul datoriei externe.

În aceeași perioadă, datoria externă privată negarantată s-a majorat cu 7,8% și a urcat la circa 5,93 miliarde de dolari.

Cea mai mare parte a soldului datoriei externe brute îi revine datoriei pe termen lung (71,5 la sută), care a constituit peste 5,97 miliarde de dolari la 31 decembrie 2020, în creștere cu 13,3%.

Datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 11,1 la sută pe parcursul anului 2020 și a constituit 2.385 milioane dolari.

În structura datoriei externe pe sectoare instituționale, cea mai mare pondere le-a revenit societăților nefinanciare – 40,7 la sută.

Principalul creditor al statului moldovean a rămas Grupul Băncii Mondiale, cu o pondere de 32,6 la sută din totalul datoriei publice și public garantate, sau 791,63 milioane de dolari (din care datoria față de AID a constituit 679,70 milioane de dolari, iar față de BIRD – 111,93 milioane de dolari), urmat de FMI cu 27,5 la sută (668,83 milioane de dolari) și BEI cu 16,9 la sută (411,90 milioane de dolari).

Datele BNM relevă că cei mai mari creditori bilaterali sunt Japonia și România, urmate la distanță mare de Rusia, Austria și alte state.

Acestea au fost urmate de administrația publică cu o pondere de 27 la sută, creditarea intragrup în cadrul investițiilor directe (care nu are distribuire sectorială), inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale – 23%, societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, cu o pondere de 3,8%.

Menționăm că în Cadrul bugetar pe termen mediu 2021-2023 (CBTM), Guvernul Chicu a prognozat o accentuare a creșterii datoriei de stat interne și externe, de aproape două ori în următorii 2-3 ani, care poate ajunge până la 39,6% din PIB la finele anului 2023.

Acest fapt este explicat de Ministerul Finanțelor „prin ritmul de creștere mai mare al soldului datoriei de stat comparativ cu ritmul de creștere al PIB prognozat.”

Totodată, instituția susține că „soldul datoriei de stat va fi influențat de finanțarea netă pozitivă, atât internă, cât și externă, dar și de prognoza de depreciere a monedei naționale în raport cu dolarul SUA.”

Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămâne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă etc. De Rusia nici pomină.

⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!