Specialiștii bat alarma: Agricultura intensivă amenință sănătatea solului

Una dintre cele mai grave probleme ale solurilor din Republica Moldova, în prezent, este compactarea. Cauza de bază este nerespectarea asolamentului și utilizarea excesivă a preparatelor chimice. Acest dezechilibru afectează sănătatea solului care este un organism viu.

„Într-o simplă linguriță de sol sănătos trăiesc mai multe microorganisme decât întreaga populație a globului. Iar solul, asemenea unui organism, trebuie hrănit echilibrat, nu „sărat” continuu doar cu azot, fosfor și potasiu. Agricultura durabilă nu poate exista fără respectarea legilor fundamentale ale agronomiei: păstrarea structurii solului, restituirea materiei organice și acoperirea permanentă a solului, fie cu culturi, fie cu resturi vegetale”, afirmă Boris Boincean, doctor în științe agricole.

Expertul subliniază că Moldova riscă să piardă o parte din cernoziom ireversibil.

„Natura nu lasă niciodată solul gol – întotdeauna există o acoperire vegetală variată. În trecut, agricultorii combinau culturile astfel încât să folosească în mod eficient resursele – apă, lumină și nutrienți – pe tot parcursul sezonului. Astăzi, culturile uniforme și standardizate cresc vulnerabilitatea la secetă și boli. Agricultura viitorului trebuie să fie una care lucrează în armonie cu natura, nu împotriva ei”, spune Boris Boincean.

Specialistul a venit cu un șir de recomandări pentru producătorii agricoli în cadrul seminarului: „Agricultura durabilă: îmbunătățiri funciare, tehnologii eficiente de producție a culturilor de câmp”, organizat de Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală.

1. Respectarea asolamentelor cu o diversitate mai mare de culturi principale și succesive conform particularităților biologice a culturilor și cerințelor lor față de termenul de reîntoarcere pe același câmp în asolament și respectarea intervalului de timp dintre culturi cu aceleași particularități biologice și ecologice;
2. Includerea în asolament a culturilor leguminoase perene în scopul acumulării azotului biologic din atmosferă și reducerii sau excluderii îngrășămintelor minerale de azot cu îmbogățirea concomitentă a solului pe tot profilul său cu materie organică;
3. Respectarea raportului în asolament dintre culturile prășitoare și cele de semănat compact, în dependență de amplasarea terenurilor pe pantă și, corespunzător, organizarea terenului în funcție de landșaft cu amplasarea rețelei de fâșii de păduri și iazuri în partea inferioară a reliefului;
4. Minimalizarea/ excluderea arăturii cu plug cu cormană prin respectarea asolamentului cu o diversitate mai mare de culturi, folosirea culturilor succesive și a resturilor vegetale pentru menținerea suprafeței solului mereu acoperite cu resturi vegetale;
5. Reducerea folosirii îngrășămintelor minerale și a pesticidelor prin reciclarea eficientă a nutrienților și materiei organice în cadrul gospodăriei agricole, integrând ramurile fitotehniei și zootehniei;
6. Asigurarea unui bilanț nedeficitar de materie organică a solului în cadrul fiecărui asolament și a întregii gospodării cu practicarea pregătirii composturilor, folosind dejecțiile animaliere;
7. Utilizarea cu precauție a irigării, ținând cont de calitatea apei irigaționale și de impactul irigării asupra fertilității solului.