Fermierii suportă indirect costul retrobonusurilor impuse de supermarketuri. Slusari cere plafonarea acestora la 20%
Retrobonusurile solicitate de marile rețele comerciale nu afectează doar furnizorii care livrează direct produse pe rafturile supermarketurilor, ci pun presiune și asupra întreprinderilor de procesare, iar, în cele din urmă, asupra fermierilor care le furnizează materia primă. Alexandru Slusari, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, susține că problema persistă de mai mulți ani, în pofida inițiativelor legislative de plafonare a acestor plăți, iar o limită de 20% din prețul de livrare ar putea reprezenta un compromis rezonabil între furnizori și retaileri.
Într-un interviu oferit pentru AgroExpert, Alexandru Slusari a explicat că retrobonusurile solicitate de rețelele de supermarketuri pot ajunge la 25–45% din prețul de livrare, iar în unele cazuri ar reprezenta chiar 70%. În opinia sa, asemenea practici reduc considerabil marja de rentabilitate a producătorilor autohtoni, care trebuie să concureze și cu produsele importate, provenite din piețe unde costurile de producție sunt mai mici sau producătorii beneficiază de subvenții.
„În opinia mea, principala problemă pe care o cunosc este reprezentată de retrobonusuri. Asta este problema de bază. Rețelele de retail impun niște retrobonusuri foarte mari. Mai mult decât atât, sunt unele supermarketuri care spun deschis că politica lor de poziționare pe piață este ca retrobonusurile să fie de 70% din prețul de livrare, ceea ce, după mine, este ieșit din comun. Dar, chiar și așa, aceste retrobonusuri variază între 25% și 45% din prețul de livrare. Trec, practic, furnizorii noștri în zona de vânzare sub prețul de cost. Producătorii autohtoni concurează cu produse importate care beneficiază de alte costuri de producție, în cazul Ucrainei, sau de subvenții, în cazul țărilor europene. În aceste condiții, marja de rentabilitate a furnizorului autohton este deja foarte mică. Dacă peste aceasta se adaugă și retrobonusurile solicitate de rețelele comerciale, mulți producători ajung să se întrebe dacă mai este rentabil să vândă prin supermarketuri sau dacă trebuie să caute alte canale de vânzare”, a declarat Slusari.
Inițiativa plafonării retrobonusurilor, blocată de mai mulți ani
Potrivit lui Alexandru Slusari, discuțiile privind limitarea retrobonusurilor nu sunt noi. Încă în perioada în care era deputat, acesta a inițiat un proiect legislativ care prevedea plafonarea lor la 10% din prețul de livrare. Proiectul a fost votat în două lecturi, însă nu a fost promulgat de președinta Republicii Moldova, iar Parlamentul nu a revenit ulterior asupra subiectului.
„Încă de când eram eu deputat, noi am abordat acest subiect. Mai mult decât atât, a existat și o lege, unde eu am fost inițiatorul și care a fost votată în două lecturi în Parlament. Proiectul de lege era unul foarte simplu: ideea era ca toate retrobonusurile să fie plafonate la 10%. Nu mai mult de 10% din prețul de livrare. După asta, legea nu a fost promulgată de președinta Republicii Moldova, iar Parlamentul nu a revenit asupra acestui subiect. Dacă nu revii la acest subiect timp de un an, proiectul se consideră anulat. A apărut altă inițiativă, care corespunde directivei Parlamentului European din 27 aprilie 2019 privind combaterea practicilor comerciale neloiale. Retrobonusurile și, în general, puterea de negociere a rețelelor de retail în raport cu micii furnizori este una supremă”, a explicat acesta.
Ulterior, în 2022, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a inițiat modificări la Legea cu privire la comerțul interior, în vederea alinierii legislației naționale la standardele europene. Slusari susține însă că prevederea esențială privind plafonarea retrobonusurilor a fost eliminată în procesul examinării proiectului în Parlament.
„De aceea, Uniunea Europeană, prin directiva sa, a intervenit pentru a fi puse niște reguli stabilite de legislație, care să pună micii furnizori într-o situație mai bună în raport cu supermarketurile. În acest context, în 2022, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a inițiat un șir de modificări la Legea cu privire la comerțul interior, cumva să alinieze standardele din legislația noastră cu directiva Parlamentului European. Dar și aici, din păcate, ideea plafonării, deja nu se vorbea de 10%, dar măcar de 20% pentru plafonarea retrobonusurilor, când a ajuns în Parlament, între prima și a doua lectură, această chestiune a fost aruncată. Și proiectul care a fost aprobat în redacția actuală este steril, cea mai mare problemă era numai plafonarea retrobonusurilor. În rest, ceea ce era foarte clar, adică nu era o problemă pentru rețelele de supermarket să aibă un contract-tip, unde să fie prevăzute toate retrobonusurile pentru promoție, pentru livrare, pentru alte lucruri, pentru poziționarea pe raft și multe, multe alte lucruri și servicii de care recurg rețelele de supermarket. În cele din urmă, legea a fost votată într-o formă mult diminuată față de varianta inițială, fiind eliminată tocmai una dintre prevederile esențiale”, a menționat directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor.
În prezent, plafonarea la 20% rămâne, în opinia sa, o soluție care ar putea echilibra raportul de negociere dintre furnizori și marile rețele comerciale. Slusari amintește că și Camera de Comerț și Industrie s-a inspirat din experiența României, unde retrobonusurile sunt plafonate, și consideră că adoptarea unei reglementări similare în Republica Moldova nu ar trebui amânată.
„Camera de Comerț și Industrie s-a inspirat din experiența României, unde retrobonusurile sunt plafonate. Înțeleg că, în condițiile actuale și ținând cont de puterea de negociere a marilor rețele comerciale, revenirea la plafonul de 10% ar putea genera o reacție dură din partea retailerilor, inclusiv renunțarea la unii furnizori. Poate că, în perioada în care am propus limita de 10%, aceasta era o soluție potrivită. Acum însă trebuie găsit un compromis. În acest context, consider că plafonul de 20% este unul rezonabil, iar legea ar trebui adoptată cât mai curând. Problema este cunoscută de mult timp și afectează furnizorii, însă, în opinia mea, lipsește în continuare voința politică necesară pentru a o soluționa”, a afirmat Slusari.
Presiunea ajunge și la fermierii care livrează materie primă procesatorilor
Deși majoritatea fermierilor nu au acces direct la rețelele de supermarketuri, efectele retrobonusurilor se transmit în lanț, inclusiv asupra celor care livrează producția agricolă întreprinderilor de procesare. Slusari estimează că aproximativ 80% din produsele autohtone sunt comercializate prin intermediul procesatorilor, ceea ce face ca presiunea financiară exercitată asupra acestora să se răsfrângă și asupra prețurilor de achiziție a materiei prime.
„Marea majoritate a fermierilor, din păcate, nu au acces la rețele. Noi oricum înțelegem că puțini fermieri care au linii de calibrare, de exemplu, la fructe, au acces în rețele. Și, desigur, că retrobonusurile pentru ei reprezintă o problemă. Dar cea mai mare povară, undeva 80% din produsele noastre sunt vândute de întreprinderile de procesare, iar astfel, ei suferă semnificativ. Și suferința aceasta indirect influențează procesul de achiziționare. De aceea, această problemă are un impact negativ sistemic. Direct îi afectează pe furnizorii întreprinderilor de procesare, dar direct îi afectează și pe fermierii care livrează producția pentru a fi procesată”, a declarat Alexandru Slusari.
Astfel, chiar dacă fermierul nu negociază direct cu supermarketul, dificultățile financiare ale procesatorului pot influența condițiile în care acesta îi cumpără producția. În consecință, problema retrobonusurilor depășește relația comercială dintre retaileri și furnizorii direcți și ajunge să afecteze întregul lanț agroalimentar.
Slusari: Plafonarea retrobonusurilor nu ar trebui să scumpească produsele la raft
Unul dintre argumentele care ar putea apărea în discuțiile privind limitarea retrobonusurilor este riscul transferării costurilor către consumatori. Alexandru Slusari consideră însă că o asemenea măsură nu ar trebui să determine automat majorarea prețurilor la raft. În opinia sa, principalii beneficiari ai acestor plăți sunt supermarketurile, iar reducerea lor ar putea oferi producătorilor autohtoni mai mult spațiu de manevră în competiția cu importurile.
„Din punctul meu de vedere, în mare parte de aceste retrobonusuri profită supermarketurile. Acum, în mare majoritate, venitul rămâne la ei în buzunare. Anularea plafonării retrobonusurilor nicicum nu va influența supraprețul produsului. Ea o să aducă beneficii producătorului nostru, pentru că el o să fie mai competitiv, mai concurent comparativ cu importatorii. Până la urmă, cu cât mai bine se simt producătorii autohtoni, cu atât mai bine pentru toată țara. Locurile de muncă se păstrează, pot fi deschise alte locuri de muncă. Banii rămân în țară, banii circulă în economia națională. Până la urmă, câștigă toți, inclusiv bugetul public național. Nici consumatorul nu ar trebui să aibă de pierdut, pentru că limitarea retrobonusurilor nu ar trebui să ducă la majorarea prețurilor la raft”, a menționat Alexandru Slusari.
Alexandru Slusari a oferit aceste detalii pentru AgroExpert în cadrul unui interviu amplu despre practicile comerciale ale marilor rețele de retail și impactul acestora asupra producătorilor autohtoni. Articolul integral poate fi citit în revista AgroExpert, ediția din luna septembrie.
