Apicultorii ar putea avea reguli clare pentru evaluarea pagubelor provocate de secetă, îngheț și alte calamități
Autoritățile și reprezentanții sectorului apicol lucrează la un Regulament care ar urma să stabilească, în premieră, o metodologie clară pentru constatarea și calcularea pagubelor provocate stupinelor de fenomenele climatice periculoase. Documentul este deocamdată în fază de proiect, iar reprezentanții sectorului speră ca acesta să fie aprobat până la sfârșitul anului 2026.
Proiectul stabilește cadrul metodologic și procedural prin care vor putea fi constatate și evaluate pierderile suportate de apicultori. Documentul descrie inclusiv modul în care va fi determinat gradul de afectare a stupinei și calculată valoarea totală a pagubelor. Actele întocmite în urma evaluării ar urma să stea la baza acordării eventualelor compensații sau a altor forme de sprijin financiar.
Ce pagube vor putea fi evaluate
Potrivit proiectului, metodologia va putea fi aplicată în cazul unor fenomene naturale periculoase precum înghețurile târzii de primăvară, ploile abundente, grindina, viscolul, inundațiile, seceta și arșița prelungită, dar și temperaturile extreme din perioada de iernare.
Evaluarea nu se va limita doar la familiile de albine care au pierit. Proiectul prevede cinci categorii principale de pierderi:
- familii de albine pierite integral
- familii slăbite sau afectate parțial
- stupi și inventar apicol distrus sau deteriorat
- producția de miere și alte produse apicole care nu a mai putut fi obținută
- cheltuielile suplimentare necesare pentru refacerea stupinei.
Astfel, dacă seceta reduce drastic baza meliferă și o familie de albine supraviețuiește, dar este puternic slăbită și nu mai poate asigura producția normală de miere, această pierdere ar putea fi luată în calcul.
Apicultorul va trebui să anunțe primăria în 48 de ore
Una dintre cele mai importante prevederi pentru apicultori ar fi termenul de notificare. Potrivit actualei versiuni a proiectului, apicultorul va trebui să înainteze, în decurs de 48 de ore de la producerea fenomenului natural periculos, un demers către autoritatea publică locală în raza căreia este amplasată stupina.
Ulterior, primarul va institui o comisie pentru constatarea și evaluarea pagubelor. Comisia se va deplasa la fața locului și va stabili numărul familiilor pierite sau slăbite, starea stupilor și a inventarului, precum și celelalte pierderi. Evaluarea va fi consemnată într-un act oficial.
Cum va fi calculat gradul de afectare
Proiectul propune și o formulă pentru determinarea gradului de afectare a stupinei. Acesta va reprezenta raportul dintre numărul familiilor afectate – atât cele pierite, cât și cele slăbite semnificativ – și numărul total al familiilor existente înainte de calamitate.
De exemplu, dacă o stupină avea 40 de familii, iar în urma fenomenului climatic 10 au pierit și alte opt au fost grav afectate, gradul de afectare va constitui 45%.
Metodologia merge însă mai departe și propune calcularea valorii economice a pierderii. Pentru familiile pierite integral va fi luată în calcul valoarea de înlocuire a unei familii sănătoase, stabilită în funcție de prețurile de piață. Pentru familiile slăbite este prevăzut un coeficient diferit, în funcție de gravitatea afectării.
În calcul vor putea intra și stupii sau echipamentele distruse, producția de miere nerealizată și cheltuielile documentate pentru refacerea stupinei – de exemplu, hrana compensatorie, tratamentele, reparațiile sau achiziția unor mătci noi.
Actul de constatare ar putea sta la baza compensațiilor
În urma evaluării, comisia va întocmi un act în care vor fi indicate numărul familiilor afectate și pierite, gradul de afectare, alte bunuri deteriorate și valoarea estimativă totală a pagubei. Apicultorii vor putea anexa fotografii, înregistrări video, acte veterinare și alte probe.
Datele privind pagubele ar urma ulterior să fie centralizate într-un Registru al consecințelor calamităților naturale în sectorul apicol și transmise Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Important este că proiectul creează mecanismul de constatare și cuantificare a pierderilor, iar valoarea stabilită prin act ar putea sta la baza solicitării ajutorului financiar. Documentul menționează că sprijinul ar putea proveni din bugetul de stat, fonduri externe sau alte surse constituite legal.
Deocamdată, Regulamentul este în fază de proiect, astfel că prevederile și formulele de calcul pot suferi modificări până la aprobarea versiunii finale.
