O nouă industrie? Republica Moldova începe să-și producă propria cafea
Republica Moldova își dezvoltă o nouă ramură a industriei alimentare, cea a prăjirii cafelei, pe fondul creșterii consumului și al interesului pentru produse de calitate. În ultimele 12 luni, până în iunie 2026, importurile de cafea verde au ajuns la 120 de tone, de aproape zece ori mai mult decât în 2015, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.
Deși Republica Moldova nu cultivă arbori de cafea, antreprenorii locali importă boabe din diferite țări, le selectează, le prăjesc și le comercializează sub branduri autohtone. Astfel, valoarea adăugată este creată în țară, iar o piață care în urmă cu un deceniu era abia conturată începe să se dezvolte.
Importurile de cafea verde au crescut de aproape zece ori
Datele prezentate de Veaceslav Ioniță arată că dezvoltarea prăjitoriilor locale a accelerat începând cu anul 2020. Dacă în perioada 2015–2019 importurile de cafea neprăjită oscilau între 11 și 25 de tone anual, în 2020 acestea au crescut la 53 de tone, iar în 2021 au ajuns la 77 de tone.
Tendința s-a menținut și în anii următori. În 2024, Republica Moldova a importat 83 de tone de cafea verde, iar în 2025 volumul a urcat la 115 tone. În primul semestru din 2026 au fost importate 65 de tone, comparativ cu 61 de tone în aceeași perioadă a anului precedent.
Potrivit economistului, în cele 12 luni încheiate în iunie 2026, importurile au totalizat 120 de tone. Acest volum indică dimensiunea la care a ajuns aprovizionarea industriei locale de prăjire, deși cantitatea efectiv procesată poate fi diferită din cauza stocurilor și a pierderilor tehnologice.
Etiopia furnizează aproape două treimi din cafeaua verde importată
În 2025, cea mai mare parte a cafelei verzi importate în Republica Moldova a provenit din Etiopia, care a deținut o cotă de 63,7%. Pe locul al doilea s-a situat Brazilia, cu 16,1%, urmată de Columbia, cu 4,8%, și Honduras, cu 3,4%.
În total, Republica Moldova a importat cafea verde din 22 de țări. Diversitatea surselor de aprovizionare le permite prăjitoriilor locale să aleagă boabele în funcție de caracteristicile și profilurile aromatice urmărite.
Ioniță atrage atenția că originea boabelor nu garantează automat că produsul se încadrează în categoria cafelei de specialitate. Clasificarea depinde de calitatea lotului, evaluarea senzorială, procesare și modul de prăjire.
Consumul de cafea creează oportunități pentru producătorii locali
Dezvoltarea acestei ramuri economice este strâns legată de schimbarea obiceiurilor de consum ale populației. Potrivit estimărilor lui Veaceslav Ioniță, moldovenii consumă în prezent aproximativ 180 de cești de cafea anual per locuitor, iar importurile totale depășesc 2.000 de tone pe an.
Migrația, călătoriile, contactul cu stilul de viață european și extinderea cafenelelor au contribuit la popularizarea băuturii. În același timp, consumatorii au devenit mai atenți la calitatea cafelei, la originea boabelor și la prospețimea produsului.
În acest context, prăjitoriile locale pot valorifica avantajul producției în loturi mici și al unei game variate de sortimente. Cafeaua poate fi prăjită mai aproape de momentul comercializării, iar antreprenorii își pot dezvolta propriile profiluri aromatice și branduri.
În prezent, Ioniță estimează că aproximativ 4,5–5% din cafeaua boabe consumată în țară provine din prăjitoriile locale. Dacă este inclusă și cafeaua de specialitate importată deja prăjită, ponderea acestui segment ar putea ajunge la 5–7% din consum.
Pe termen lung, segmentul cafelei de specialitate ar putea ajunge la aproximativ 20% din piață, potrivit estimărilor și așteptărilor din industrie citate de economist. Aceasta este însă o perspectivă de dezvoltare, nu o prognoză garantată.
Cafeaua prăjită în Moldova ar putea ajunge pe piețele externe
Pe lângă prăjire și comercializare, dezvoltarea industriei poate genera activități economice conexe, precum importul materiei prime, ambalarea, distribuția, furnizarea echipamentelor profesionale și instruirea specialiștilor.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, unele branduri moldovenești își comercializează deja produsele peste Prut. Acest lucru arată că piața locală poate depăși treptat granițele țării, dacă antreprenorii reușesc să concureze prin calitatea boabelor, profilul de prăjire, prospețime și servicii.
Economistul consideră că Republica Moldova nu va deveni o țară cultivatoare de cafea, dar are perspective de a dezvolta o industrie proprie și competitivă de prăjire. Cele 120 de tone de cafea verde importate într-un an reflectă, în opinia sa, apariția unei noi ramuri economice, susținute de antreprenori locali și de cererea în creștere pentru produse diversificate.
