Procesatorii alimentari cer compensarea tarifelor la energie. Costurile suplimentare ar putea ajunge la 800 milioane de lei
Procesatorii din industria alimentară a Republicii Moldova solicită Guvernului să inițieze negocieri cu Comisia Europeană și partenerii de dezvoltare pentru identificarea unor fonduri destinate compensării parțiale a costurilor la energia electrică și gazele naturale. Potrivit estimărilor prezentate de sector, impactul majorărilor tarifare asupra costurilor de producție ar putea ajunge la 807,2 milioane de lei în 2027. Solicitarea se regăsește într-un demers inițiat de Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” și susținut de mai multe asociații de profil și întreprinderi din industria alimentară.
Demersul, datat cu 17 noiembrie 2026, este adresat prim-ministrului Republicii Moldova și șefei Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Semnatarii atrag atenția că majorarea tarifelor la resursele energetice reprezintă o amenințare pentru competitivitatea producătorilor autohtoni, atât pe piața internă, cât și pe piețele externe.
Directorul executiv al Asociației Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con”, Mircea Manoli, susține că majorarea tarifelor la gazele naturale a determinat în 2026 o creștere a costurilor de producție cu aproximativ 303,3 milioane de lei. Pentru anul 2027, procesatorii anticipează cheltuieli energetice suplimentare de 503,9 milioane de lei față de 2026, dintre care 183,2 milioane de lei pentru gazele naturale și 320,7 milioane de lei pentru energia electrică.
Astfel, impactul anual cumulat al majorărilor tarifare asupra costurilor de producție ar putea ajunge în 2027 la 807,2 milioane de lei, comparativ cu scenariul în care aceste scumpiri nu ar fi avut loc.
„Pe lângă efectele politicii fiscale și vamale 2027, scumpirea resurselor energetice poate genera o furtună perfectă care reprezintă o amenințare reală pentru securitatea alimentară a țării”, se menționează în demers.
Procesatorii solicită reluarea programului de compensare a energiei
Reprezentanții industriei alimentare propun identificarea unor surse de finanțare externă pentru instituirea unui nou program de compensare a creșterii tarifelor la energia electrică și gazele naturale, începând cu sezonul rece actual.
În opinia acestora, un asemenea mecanism ar putea fi implementat cu sprijinul Uniunii Europene, după modelul programului aplicat în 2025, când au fost alocate 300 de milioane de lei pentru compensarea parțială a creșterii tarifelor la energia electrică pentru agenții economici. Procesatorii consideră necesară reluarea și extinderea acestui mecanism în 2027, astfel încât să fie acoperite inclusiv cheltuielile suplimentare pentru gazele naturale.
Compensațiile ar urma să fie acordate proporțional cu majorarea demonstrabilă a costurilor energetice, cu respectarea normelor privind ajutorul de stat.
Întreprinderile mari generează aproape jumătate din cifra de afaceri a sectorului
O altă solicitare importantă vizează includerea tuturor categoriilor de întreprinderi în eventualele programe de compensare, indiferent de dimensiunea acestora.
Potrivit datelor prezentate, întreprinderile mari reprezintă doar 2,4% din numărul total al procesatorilor locali, însă generează 49% din cifra de afaceri a sectorului și contribuie cu 42% din impozitul pe venit achitat de industria alimentară. Reprezentanții sectorului avertizează că excluderea întreprinderilor mari din programele de compensare ar însemna lipsirea de sprijin a unei părți importante a activității economice din industria alimentară.
În acest context, procesatorii solicită ca eventualele compensații să fie calculate în funcție de creșterea reală a cheltuielilor energetice și nu exclusiv în baza dimensiunii întreprinderilor.
Industria alimentară riscă să își piardă competitivitatea
În demersul inițiat de Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” se subliniază că sprijinirea producătorilor autohtoni trebuie privită inclusiv prin prisma procesului de integrare europeană.
Potrivit semnatarilor, întreprinderile au nevoie de resurse financiare pentru a se adapta la noile cerințe și standarde europene, iar majorarea costurilor energetice poate limita capacitatea acestora de a investi și de a concura pe piața comunitară.
„Moldova are nevoie nu doar de finanțarea reformelor necesare aderării, ci și de protejarea capacității economice de a beneficia de aceste reforme. O industrie autohtonă slăbită sau dezindustrializată nu poate valorifica pe deplin oportunitățile pieței unice europene”, se arată în document.
Inițiativa este susținută de reprezentanți ai mai multor ramuri ale industriei alimentare, inclusiv procesarea cărnii, sectorul lactatelor, panificația și morăritul, industria zahărului, procesarea fructelor și legumelor, precum și de alte întreprinderi de profil.
În final, semnatarii solicită organizarea unor consultări între reprezentanții Guvernului, Delegației Uniunii Europene și mediului de afaceri, pentru identificarea unor soluții concrete de sprijin.
Aceștia își exprimă disponibilitatea de a prezenta datele economice care au stat la baza calculelor și de a participa la elaborarea unui eventual mecanism de compensare.
Industria alimentară reunește peste 750 de producători locali, care asigură aproximativ 22.800 de locuri de muncă și generează anual o cifră de afaceri de peste 29 de miliarde de lei.








