Odată cu venirea primăverii, agricultorii își pregătesc terenul pentru următoarea recoltă. Unii dintre ei, pentru a scăpa de vegetația nedorită și a combate dăunătorii, incendiază terenurile. Acest foc ia cu sine viața mai multor viețuitoare: pui de iepuri, prepelițe, fazani, ciocârlii, chiar și pui de căprioară. Solul, de asemenea, suferă de pe urma flăcărilor – își pierde nutrienții.
Iar dacă focul nu este ținut sub control, acesta ajunge să se extindă pe suprafețe mai mari, pe câmpuri și în păduri. Doar în anul 2022, 152.000 de hectare de teren au suferit din cauza incendiilor de vegetație. Cu toate că legislația interzice arderea acestui înveliș vegetal, oamenii continuă s-o practice. Agronomii, agricultorii certificați ecologic, ecologiștii spun că aceste resturi vegetale sunt o adevărată sursă de hrană pentru sol și că arzându-le facem mai mult rău, decât bine, scrie Ecopresa.
Vasile Roman are o experiență de 10 ani în agricultură. El nu ară și nici nu arde vegetația. De trei ani, se concentrează exclusiv pe agricultura ecologică și deține certificare ecologică, este membru al grupului EcoLocal.
„Arderea acestor resturi vegetale afectează negativ solul, provocând eroziune și dăunând ecosistemului. Pentru mine, pământul devine ca și mort în acest caz. El așteaptă ploaia pentru a se revitaliza și a le permite plantelor să crească”, spune Vasile.
De ce, totuși, unii agricultori recurg la această practică nocivă pentru mediu?
„Pentru că așa au fost educați. Când părinții mei au văzut că folosesc această metodă, pur și simplu mi-au spus că așa se proceda în trecut. Ei au fost lipsiți de informare și au recurs la această practică. Eu am ales agricultura ecologică datorită beneficiilor pe care produsele noastre le aduc organismului, nu doar pentru a umple stomacul și a ne simți sătui”, menționează agricultorul Vasile Roman.
Cei care ard vegetația o fac din lipsă de cunoștințe
Viorel Gherciu, agronom și fost ministru al Agriculturii, spune că la arderea vegetației recurg acei agricultori, cărora le lipsesc cunoștințele și nu înțeleg beneficiile de pe urma lăsării resturilor vegetale pe câmp.
„Consider că este necesar să fie informați fermierii și agricultorii despre beneficiile pentru sănătatea solului și, implicit, pentru productivitatea acestuia. Este important să înțeleagă și să pună în practică mărunțirea și lăsarea resturilor vegetale la suprafața solului. Acest lucru contribuie la menținerea umidității în sol și, ulterior, la furnizarea de substanțe nutritive pentru culturile viitoare. Cu cât există mai multă materie organică în sol, cu atât acesta este mai puțin afectat de evenimente extreme, cum ar fi temperaturile ridicate, umiditatea excesivă sau ploile abundente. Astfel, se reduce eroziunea solului”, precizează agronomul.
Viorel Gherciu subliniază că în trecut, la fel ca în prezent, resturile vegetale sunt arse în încercarea de a face curățenie. „Aceste acțiuni poluează atmosfera, prin emisiile de CO2. Este esențial să luăm toate măsurile pentru a reduce emisiile în atmosferă și pentru a promova agricultura regenerativă, care captează carbonul și contribuie la protejarea mediului înconjurător”, subliniază el.
Fostul ministru le recomandă agricultorilor să se familiarizeze cu practicile agriculturii regenerative și să le implementeze direct în gospodăriile lor.
În toate raioanele țării se produc incendii de vegetație
Contactată de Ecopresa, Liliana Pușcașu, șefa Direcției Relații cu publicul din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, a declarat că, de exemplu, pe 10 martie, salvatorii și pompierii au participat la 85 de misiuni de lichidare a incendiilor de vegetație uscată.
„Putem spune că în toate raioanele țării ne confruntăm cu astfel de fenomene. În mare parte, focarele sunt provocate de aprinderea intenționată de către persoane care doresc să-și igienizeze terenurile sau de neatenția la utilizarea focului deschis. Venim cu un apel către cetățeni să nu recurgă la astfel de metode, deoarece pun în pericol flora, fauna și favorizează apariția incendiilor, mai ales în condițiile în care temperaturile sunt ridicate pentru această perioadă, iar vântul și umiditatea redusă duc la incendii de proporții”, a subliniază Liliana Pușcașu.
2022 – anul celor mai multe incendii de vegetație. Amenzi de până la 15 mii de lei pentru persoane fizice
Cel mai mare număr de incendii de vegetație a fost înregistrat în anul 2022. Pompierii și salvatorii au intervenit la 9.077 de incendii de vegetație pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Suprafața afectată a depășit 152.000 de hectare de teren.
Ulterior, în următorii doi ani, adică în anul 2023 și în acest an, 2024, numărul incendiilor a scăzut, mai ales datorită majorării amenzilor – acum, mărimea lor este de la 10.000 până la 15.000 lei pentru persoane fizice și de la 30.000 până la 40.000 de lei pentru persoane juridice, potrivit Lilianei Pușcașu.
40% din totalul incendiilor de vegetație sunt provocate de om
Aproximativ 40% din totalul incendiilor de vegetație au la bază factorul uman – au fost provocate de oameni ce au dat foc vegetației uscate, dorind să-și igienizeze astfel terenurile.
Societatea este sensibilizată cu privire la pericolul acestor incendii, iar activitățile de prevenire se desfășoară în colaborare cu pompierii, poliția și autoritățile publice locale, inclusiv cu angajații instituțiilor de protejare a mediului, adaugă Pușcașu.
Ce facem în cazul în care observăm un focar de incendiu?
Liliana Pușcașu ne recomandă să apelăm de urgență la numărul de telefon 112 și să furnizăm informațiile exacte despre locul și amploarea incendiului. Astfel, pompierii vor putea interveni rapid pentru localizarea și lichidarea incendiului.
„Aceste incendii pot izbucni și în zone cu relief dificil, ceea ce complică intervenția pompierilor, mai ales când este necesară utilizarea mijloacelor de primă intervenție. Autospecialele nu pot ajunge în anumite zone, cum ar fi dealurile sau văile”, spune specialista.
Din punctul lor de vedere, „mor dăunătorii”
Eugen Guzun, reprezentant al „Seed It Forward”, considera că arderea vegetației este o pornire instinctivă, rămasă din agricultura primitivă, „de a arde și a lăsa totul curat, cu mai puțin efort și mai puțini dăunători. Din punctul lor de vedere, mor viețuitoare – adică dăunători, iar substanțele nutritive nu contează, deoarece oricum vor folosi îngrășăminte chimice.
„Noi putem doar să presupunem care este motivația agricultorilor, dar nu suntem în pielea lor pentru a ști exact. Este indicat să compostăm în loc să ardem”, menționează el.
Când este multă iarbă uscată și există riscul ca cineva să o incendieze sau să ia foc de la temperaturile ridicate, avem câteva posibilități să împiedicăm acest fenomen.
„Să o strângem undeva în movile separate, să adăugăm gunoi de grajd, resturi din bucătărie (surse de azot), să acoperim cu pământ, cu orice ar ajuta la descompunerea mai rapidă. Sau: această materie uscată poate fi folosită pentru a acoperi compostul de tip bokashi (precompost)”, recomandă Eugen Guzun.
