Interviu cu dl. Ion Maxim, președintele Asociației Naționale a Apicultorilor ANARM
Cum au răspuns apicultorii provocărilor din anul 2020?
Anul 2020 a fost un an dificil, ieșit din comun aș spune. Sunt apicultor de 22 de ani, dar așa an anevoios, cu multe probleme și provocări, nu îmi amintesc. Desigur, au mai fost ani dificili, fără roadă, dar 2020 este anul care a întrunit toți factorii negativi posibili: condiții climaterice nefavorabile, pandemie, recoltă mică.
Provocările au început din iarnă,care a fost călduroasă și albinele au fost mult mai active. A urmat primăvara cu temperaturi instabile, noaptea frig și ziua cald. Iar ulterior a venit vara - cu ploi abundente la început și seceta extrem de gravă ulterior. Apicultura a avut de suferit foarte mult. Toate aceste intemperii au diminuat perioada de cules, dar și volumul de miere cules. Multașteptata miere de salcâm nu a putut fi adunată. Deși salcâmul a înflorit frumos, florile nu au eliminat nectar din cauza diferențelor mari de temperatura. A urmat floarea de tei, care deja din cauza căldurilor nu a eliminat suficient nectar, chiar dacă necesarul de consum pentru albine era foarte mare. Culesul de floarea soarelui a fost afectat de seceta fără precedent care a compromis plantațiile. Astfel, în regiunea de sud și centru practic nu s-a cules mierea de floarea soarelui. Excepție face doar zona de nord, unde câmpurile de floarea soarelui nu au fost pârjolite de secetă.
O altă provocare pentru apicultori în acest an a fost acarianul Varroa, cunoscut de apicultori ca ”păduchele albinei”. Este un atacator constant în stupină, la care trebuie sistematic să facem față, deoarece nu există un preparat eficient ca sa-l distrugă. Acarianul Varroa s-a dezvoltat în acest an foarte bine, în special, la ultimul cules de floarea soarelui și până în prezent. Avem semnale din partea apicultorilor din diverse regiuni că și-au pierdut o mare parte din familiile de albine. Cei care nu au făcut tratamente în timpul verii au avut pierderi mari, în unele cazuriau rămas cu 1/3 din albine. Cred că a fost o lecție dură pentru apicultori, care i-a convins că între cules trebuie monitorizată, prevenită și tratată apariția acarianului Varroa.La momentul actual, cel mai eficient tratament împotriva acarianului este tratamentul cu acizi organici. În Republica Moldova este disponibil echipament care permite efectuarea de tratamente între culesuri cuacizii organici care nu lasă urme în ceară și nici pe miere.
Pandemia a fost o altă provocare pentru noi. Apicultorii încep lucrul în stupină în a doua jumătate a lunii februarie, martie.Deoarece sectorul apicol este îmbătrânit, avem mulți apicultori trecuți de vârsta de 60 de ani, mulți dintre ei fiind în zona de risc se temeau să se deplaseze la prisacă. Totodată erau restricții de circulație. În același timp, noi participăm, tradițional, la un șir de conferințe, seminare, instruiri, târguri apicole care se organizează în România, Ucraina, Belarus. În cadrul acestor evenimente naționale și internaționale făceam schimb de opinii și experiență, procuram anumite preparate, utilaje noi. Însă în anul curent, pentru că toate aceste târguri au fost anulate, apicultorii au fost lipsiți de posibilitatea de a învăța lucruri noi. Asociația Națională a Apicultorilor a fost nevoită să anuleze din cauza pandemiei ediția a IV-a a Forumului Național Apicol, preconizată pentru 12-13 martie.
Lipsa de cules constant a nectarului în perioada vara-toamna a slăbit puterea familiilor de albine, apicultorii au fost nevoiți sa administrezesuplimentar hrană artificialăîn formă de sirop și turte proteice, ca urmare generând cheltuieli suplimentare. Situația în cauză a micșorat venitul apicultorului, cauzând în final pierderi activității de apicultor.
Câtă miere au reușit să colecteze apicultorii moldoveni în acest an?
În anii trecuți aveam estimativ cules 5-7 mii tone de miere la nivel de țară. În anul curent însă în vară am estimat un volum de miere de 2-2,5 mii tone. În realitate, cred că am cules cel mult 2 mii tone de miere, iar 1-1,5 tone o avem în stocuri din anii precedenți. Totodată,trebuie să remarcăm că pe fonul pandemiei, anul acesta s-a înviorat consumul de miere pe piața locală. Au demonstrat eficiență târgurile apicole pe care le-am organizat, am observat o creștere a vânzărilor prin intermediul rețelelor de socializare. Probabil, consumatorul local își dorește să consume produse sănătoase și naturale.
Cum s-a dezvoltat sectorul apicol în ultimii ani?
În pofida problemelor, sectorul apicol din Moldova este în continuă dezvoltare. Am observat că deși apicultorii mai în vârstă sunt reticenți la înregistrarea afacerilor, ei sunt deschiși să implementeze tehnologii de producere și procesare, investesc în utilaje performante. În ultimii doi ani,se atestă o creștere a numărului de femei și tineri care se implică în apicultură, o confirmă și datele AIPA. Au apărut noi magazine apicole unde sunt disponibile utilaje noi și performante. Se modernizează ambalajul, unii apicultorii au deja propria marcă și chiar QR cod. Inclusiv prin intermediul târgurilor organizate educăm apicultorii, solicitându-le respectarea cerințelor față de ambalajul pentru produsele apicole, perfectarea autorizației sanitar-veterinară, etichetarea mărfii.
Recent a fost aprobat de Guvern Regulamentul privitor la cerințele de calitate față de produsele apicole. Ce prevede acest document și care sunt beneficiile pe care le aduce apicultorilor?
Regulamentul dat are drept scop stabilirea condițiilor minime acceptabile de producere sicalitate, siguranță a alimentelor, prezentare şi etichetare, care urmează a fi respectate la producerea, colectarea, procesarea, ambalarea, depozitarea, păstrarea, transportarea şi comercializarea produselor apicole în cauză.
Până la acest Regulament, nu exista un cadru de reglementare pertinent, care să stabilească într-o manieră certă cerințe exhaustive de calitate pentru asemenea produse precum ceara de albine, propolisul, lăptișorul de matcă și polenul. Deja orice produs,înainte de a fi plasat pe piață,trebuie să demonstreze respectarea anumitor cerințe de producere, procesare, ambalare. Respectarea acestor cerințe ne va permite să fim competitivi, să facem față cerințelor de export și să obținem un preț mai bun.
La elaborarea cerințelor am avut un șir de discuții cu reprezentanți de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Un suport semnificativ, în elaborarea documentului, am primit din partea proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova.
În anul acest, după multiple discuții, a fost adoptat Programul Național Apicol. Pentru elaborarea lui MADRM a angajat o echipă de profesioniști care au făcut și un studiu de fezabilitate, iar Asociația a participat activ la elaborare. Programul vine nu doar în beneficiul apiculturii, ci cu activități care vor avea impact asupra comunităților. Spre exemplu:o problemă pentru apicultură este defrișarea pădurilor și reducerea suprafețelor cu plante melifere, de aceea am insistat că se planifice resurse de circa 37,5 mil. lei anual pentru a planta păduri și a înființa plantații melifere. Astfel, Moldsilvaurmează să planteze în jur de 2500 de hectare de pomi și plante melifere. La sigur că această inițiativă va aduce beneficii nu doar apiculturii.
Unde este vândută mierea produsă în Moldova?
95 la sută din mierea produsă de apicultorii moldoveni este comercializată pe piața Uniunii Europene. Pe piața CSI, în ultimii 3-4 ani de zile au ajuns cantități foarte mici. Avem încercări de export în SUA, Canada, Japonia,China. Ne dorim să ajungem pe piața arabă, este foarte complicat, dar nu imposibil. Considerăm că în contextul exportului de miere o problemă este că astăzi se exportă miereîn vrac, în butoaie de 300 kg și nu ca produs finit, în ambalaj potrivit pentru rețelele comerciale. Avem și alte probleme cum ar fi:capacitatea redusă de a produce cantități mai mari de miere, deoarece cumpărătorul și-ar dori marfă omogenă și un grafic stabil de livrare, pe care noi din păcate încă nu îl putem asigura. În acest sens, Asociația desfășoară diverse programe de instruire și de promovare a tehnologiilor moderne pentru ca apicultorii să obțină volume mai mari de miere și de calitate înaltă.
Este apicultura un business în țara noastră?
Da, apicultura este business și aduce profit. Este o afacere care se face cu suflet. Avem multe căderi, apicultura este exact ca agricultura, cu riscuri, dar entuziasmul și dragostea față de albină prevalează. În acest an, după un șir de întâlniri cu autoritățile, ultimele ne-au promis suport financiar, dar până în prezent nu am primit nimic. Noi nu ieșim cu stupii în stradă, suntem mai pașnici și ne descurcăm pe cont propriu.
Cu ce urări veniți pentru colegii din apicultură la sfârșit de an?
Le urez sănătate lor și la familiile lor. Sănătate familiilor de albine. Să asculte și în continuare de sfaturile specialiștilor, să fie deschiși de a învăța lucruri noi și să fie gata să implementeze recomandările specialiștilor și tehnologiile noi. Sperăm din tot sufletul că anul care vine va fi mai bun și vom avea butoaiele pline cu miere și familiile de albine sănătoase. Sperăm că vom trăi timpul când rolul și contribuția semnificativă a albinei la dezvoltarea economieinaționale vor fi apreciate pe măsură. Dacă nu va zbura albina, nu va poleniza, rafturile din magazine vor fi goale.
