Rapița de toamnă oferă în prezent beneficii relativ bune, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al valorificării solului. Pentru a semăna corect rapița, inclusiv în condițiile de secetă, se impun câteva reguli importante.
Iată la ce aspecte ar trebui să fim atenți: planta premergătoare, condițiile de sol, alegerea hibrizilor, momentul de semănare, desimea plantelor, planul de fertilizare etc.
Plante premergătoare la rapița de toamnă
Pentru a cultiva rapița este bine să alegem plante premergătoare care au capacitatea să elibereze cât mai devreme terenul, oferind astfel un timp suficient pentru realizarea lucrărilor de bază ale solului, precum și pentru acumularea apei în sol.
Plante precurmătoare foarte bune pentru rapița de toamnă sunt: cerealele de toamnă, cartoful timpuriu, mazărea, borceagul de toamnă, trifoiul roșu după prima coasă.
Condițiile de sol
Un alt aspect important este legat și de condițiile de sol, mai ales dacă ne confruntăm cu secetă. Astfel, se impune reorganizarea tehnologiei de însămânțare și de pregătire a terenului.
Iată câteva sfaturi utile care ne vor ajuta să diminuăm pe cât mai mult posibilele probleme care pot apărea la însămânțare.
Vom evita să înființăm cultura pe soluri grele, argiloase, pe care bălțește apa. Din punct de vedere al pH-ului, acesta este bine să fie neutru sau ușor acid.
În perioada secetoasă, după ce am recoltat planta premergătoare, dacă nu putem face lucrarea de bază a solului, atunci se recomandă executarea unei dezmiriștiri, la o adâncime de circa 6 cm. Ulterior, vom veni cu tăvălugul. Dezmiriștirea are rolul de a opri evaporația apei din sol.
Arătura clasica o vom face doar dacă solul are suficienta umiditate. Daca nu, vom aborda o tehnologie minima de lucrări, fie în benzi, fie în semănat direct.
Pentru o reușită cât mai mare, însămânțarea propriu-zisă trebuie realizată ca la carte, adică solul să fie foarte bine nivelat și umed (2,5 – 3,5 cm pe adâncime).
Unde permite umiditatea, în cazul tehnologiei clasice, ultima trecere în vederea pregătirii patului germinativ ar trebui să aibă loc cu cel puțin 7 zile înainte de semănat (pentru a reface capilaritatea și a aduce umiditatea spre suprafață).
Tăvălugitul îl putem folosi concomitent sau chiar după ultima lucrare, pentru a compacta ușor solul, lucru care ne ajută să punem sămânța la adâncimea optimă.
Recoltarea plantei premergătoare este bine de asemenea să se realizeze cu ajutorul unor echipamente care conțin și tocătoare. Resturile vegetale să fie tăiate astfel la o dimensiune de 5 cm și împrăștiate pe sol.
Buruienile trebuie eliminate cât mai eficient, altfel plantele vor concura cu ele pentru apa.
Cum alegem hibrizii necesari pentru rapița de toamnă
Pentru rapița de toamnă, pentru reușita acestei culturi, un aspect la fel de important îl are și alegerea hibridului.
Este bine să-l alegem în funcție de:
- vigoarea de răsărire
- viteza de creștere
- potențial de producție
- rezistența la scuturare și iernare, precum și la frângere
- toleranța la boli
Momentul semănatului
Reușita este dată totodată și de semănarea în perioada optimă.
Aceasta este ușor diferită în funcție de zona geografica, însă, în medie, este cuprinsa intre 20 august și 15 septembrie.
Daca semănam mai devreme, acest lucru poate asigura o răsărire uniforma. Însa trebuie intervenit cu regulatori de creștere, dacă dezvoltarea este buna și toamna mai lunga.
Dacă nu se aplică regulatorii, se reduc șansele de supraviețuire peste iarna.
Pe de altă parte, o semănare târzie nu va permite plantei să acumuleze rezervele necesare pentru a depăși iarna.
Stadiul optim de dezvoltare a rapiței de toamnă la intrarea în iarna este atunci când plantele au 8 frunze, diametrul coletului în jur de 8 mm, iar rădăcina o adâncime de 8 cm.
Densitatea și fertilizarea
Din punct de vedere al densității, dacă vorbim de rapița de toamnă, se recomanda în general 45-50 b.g./metru pătrat, adică 35-45 de plante/metru pătrat.
O desime prea mică face tot mai dificilă lupta cu buruienile, iar o desime prea mare va face ca plantele să concureze foarte mult pentru resurse, ceea ce se poate transforma într-o producție mai slabă cantitativ și calitativ.
Ca și fertilizare, dozele de azot trebuie aplicate cu moderație în toamnă, pentru a evita creșterea în exces.
Îngrășămintele de fosfor și potasiu trebuie aplicate în doza completa odată cu efectuarea lucrării de bază sau la pregătirea patului germinativ. În primăvară putem face completări cu azot, sulf, calciu.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
