În această perioadă trebuie să fim cu băgare de seamă la doi dăunători periculoși, și anume: sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) și omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera). Sunt considerați cei mai periculoși dăunători ai porumbului, când plantele se află în a doua parte a vegetației.
Cei doi dăunători nu sunt periculoși doar prin prisma pagubelor cantitative de producție pe care le pot produce ci mai ales din cauza pagubelor calitative, scrie Revista Ferma.
Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) a fost semnalat pe mai mult de 200 de specii de plante gazdă, atât cele cultivate (porumb, floarea soarelui, sorg, cânepă, sfeclă, grâu, mei, măr în pepiniere, crizanteme), cât și cele din flora spontană (Urtica sp., Chenopodium sp., Amaranthus sp.).
Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) a fost semnalată la peste 120 de plante gazdă, cum ar fi: porumb, lucernă, tomate, ardei, lupin, soia, lucernă, dovlecei, in, hamei, tutun, plante ornamentale (organe florale sau frunctificații).
Până acum 10 ani, omida fructificațiilor era considerată un dăunător secundar al porumbului. În manualele de entomologie agricolă era cunoscută ca și omida capsulelor de bumbac, fiind principalul dăunător al acestei culturi. Totuși, dăunătorul s-a reorientat spre o plantă de cultură care îi conferă hrană din abundență: porumbul.
În ultimii ani și cultivatorii de tomate sau de ardei se confruntă cu mari probleme din cauza creșterii populațiilor acestei specii dăunătoare.
Cum îi combatem?
Se recomandă monitorizarea culturilor de porumb, amplasarea capcanelor entomologice, cu feromoni, pentru a observa cât mai bine momentul apariției fluturilor în lan și când se înregistrează curba maximă de zbor.
Atât în cazul sfredelitorului cât și al omizii fructificațiilor, timpul în care putem aplica un tratament în vegetație pentru combaterea celor doi dăunători, este unul foarte scurt. Dacă larvele pătrund în tulpina de porumb sau în fructificații, atunci nu mai putem să scăpăm de ele.
Cel mai sensibil stadiu de dezvotare pentru dăunător este cel de ou, precum și de larvă, aflată în primul stadiu de dezvoltare. Dacă intervenim în această fază, eficacitatea tratamentului este ridicată. Chiar și așa, nu putem combate 100% dintre larve, o mică parte dintre acestea tot reușesc să pătrundă în plantă sau în fructificații, însă numărul acestora este foarte redus, comparativ cu situația în care nu s-ar efectua tratamentul în vegetație sau dacă s-ar face într-un moment nepotrivit.
E posibil tratamentul 2 în 1?
Marea majoritate a fermierilor și-au pus întrebarea dacă un singur tratament efectuat în vegetație poate combate „la pachet” atât larvele sfredelitorului porumbului cât și omida fructificațiilor. Să ne uităm un pic la ciclul biologic al celor doi dăunători.
Sfredelitorul porumbului prezintă două generații pe an, în zona de sud și de vest a țării (în unii ani, și în zonele centrale) și o generație pe an în zonele nordice.
Zborul în masă al fluturilor se înregistrează în a doua decadă a lunii iunie în sud și prima decadă a lui iulie în nord. În literatura de specialitate se menționa faptul că în zonele sudice, fluturii celei de-a doua generații apăreau în luna august.
Omida fructificațiilor prezintă 2-3 generații pe an (3 în zona de sud a țării), prima generație se dezvoltă în perioada mai-iunie, cea de-a doua în luna iulie iar unde apare și a treia generație, aceasta se dezvoltă la sfârșitul lunii august.
Dacă vom compara puțin cele două generații de Ostrinia cu primele două generații de Helicoverpa, putem vedea că zborul maxim al fluturilor nu coincide. În general, zborul maxim al fluturilor speciei H. armigera se înregistrează înaintea zborului maxim de O. nubillis. Acest fapt l-am constatat în acest an, în urma monitorizării celor două specii cu capcane feromonale.
Zborul celei de-a doua generații a sfredelitorului nu coincide cu zborul celei de-a treia generații a omizii fructificațiilor. În unele zone poate să fie rezervă mai mare de Ostrinia, în altele de Helicoverpa, dar există și situații când găsim dăunătorii ambelor specii într-un număr ridicat.
Monitorizarea dăunătorilor cu ajutorul capcanelor feromonale ne va ușura munca și vom putea realiza o combatere cât mai „țintită”. Având în vedere înălțimea plantelor de porumb în momentul efectuării tratamentului, este nevoie de mașini de tratat autopropulsate, cu ecartament ridicat.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
