La finele anului 2025 ritmurile exportului de porumb din Republica Moldova au fost reluate treptat, însă revenirea are mai degrabă un caracter tehnic decât unul structural. În perioada iulie–decembrie 2025, Republica Moldova a exportat 82 321 tone de porumb, un volum care, la prima vedere, arată o îmbunătățire față de aceeași perioadă a sezonului precedent, când exporturile au totalizat doar 41 769 tone. Practic, livrările externe s-au dublat anul curent, iar fluxurile comerciale s-au reactivate după un sezon 2024–2025 extrem de slab. Datele se regăsesc în analiza expertului în agro-market Iurie Rija.
Totuși, privită în context istoric, creșterea rămâne modestă. Până în anul 2023, exporturile de porumb din Republica Moldova în intervalul iulie–decembrie se situau, în mod obișnuit, între 250 și 300 de mii de tone. Comparativ cu reperele date, volumul actual reprezintă doar o treime din nivelurile considerate normale pentru piața moldovenească. În nordul țării, o parte din recolta de porumb se află încă pe câmp. Astfel, sezonul curent este unul slab din punct de vedere al recoltei de porumb, iar baza fizică a exportului rămâne limitată, chiar dacă dinamica față de anul trecut este pozitivă.

Pe dimensiunea prețurilor, piața transmite un mesaj la fel de nuanțat. Prețul mediu de export al porumbului moldovenesc în perioada iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei per kilogram, ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2024, când media s-a situat la 4,00 lei per kilogram. Ajustarea este și mai vizibilă chiar comparativ cu perioada de dinaintea războiului din Ucraina- în iulie–decembrie 2021, prețul mediu de export al porumbului moldovenesc era de 4,42 lei per kilogram, ce înseamnă că nivelul actual este cu 10% mai mic. Deși producția de porumb din Republica Moldova este modestă, recoltele mai mari din țările vecine și din mai multe state producătoare ale Uniunii Europene exercită o presiune descendentă la nivel global, presiune care se transmite direct și asupra prețurilor obținute de fermierii și exportatorii moldoveni.
Încasările au ajuns la 325,6 milioane lei
În prima jumătate a sezonului 2025–2026, încasările din exportul de porumb au ajuns la 325,6 milioane lei, ce reprezintă e o dublare față de perioada similară din 2024, când valoarea exporturilor s-a limitat la 167,1 milioane lei.
Dar, dincolo de creșterea din anul curent, nivelul valoric rămâne extrem de redus raportat la potențialul istoric al sectorului. Cele 325,6 milioane lei încasate în iulie–decembrie 2025 reprezintă doar 15% din valoarea exporturilor realizate în aceeași perioadă a anului 2021, când porumbul a adus economiei Republicii Moldova circa 2,209 miliarde lei. Diferența evidențiază un decalaj profund față de anii de vârf.
Se creează o situație specifică sezonul curent - Republica Moldova a reușit să obțină încasări consistente din exporturile de floarea-soarelui și rapiță, consolidând rolul oleaginoaselor ca principal motor valoric al comerțului agricol, dar cerealele, și în special grâul și porumbul au cedat teren.
Exporturile de porumb din luna decembrie 2025 marchează, practic, debutul activ al sezonului comercial 2025–2026 pentru cultura data. Reluarea vizibilă a fluxurilor externe urmează să continue și în lunile următoare. În decembrie au fost exportate 31 771 de tone de porumb, un volum cu 66% mai mare decât cel din luna noiembrie, când livrările s-au ridicat la 19 153 de tone. Porumbul a început să iasă din faza de stagnare specifică toamnei și să intre într-o dinamică mai clară de comercializare externă.

Prețul mediu de export în decembrie 2025 a fost de 3,80 lei per kilogram, practic identic cu nivelul din luna noiembrie. Totuși, media prețurilor din noiembrie și decembrie 2025 este marginal sub nivelul aceleiași perioade din 2024, când porumbul moldovenesc se exporta la circa 4,00 lei per kilogram. Diferența nu este una abruptă, dar confirmă faptul că piața operează într-un context de prețuri mai temperate, influențat de presiunea regională și de concurența cerealelor provenite din țările vecine și din Uniunea Europeană.
Cine sunt exportatorii
Liderul exporturilor de porumb din Republica Moldova în perioada iulie–decembrie 2025 a fost compania RUSAGRO-PRIM SRL, care și-a consolidat evident poziția pe piață. Cu un volum exportat de 33 723 tone, compania a acoperit singură 41% din totalul exporturilor naționale de porumb în prima jumătate a sezonului 2025–2026, devenind principalul vector al fluxurilor externe ale culturii.
Mai mult decât atât, dacă privim exporturile cumulate ale primilor doi jucători din clasament, RUSAGRO-PRIM SRL și GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, observăm un nivel ridicat de concentrare a pieței. Împreună, cele două companii au exportat aproximativ 55% din totalul național de porumb în perioada analizată.

Unde exportăm
În ceea ce privește structura destinațiilor de export pentru porumbul moldovenesc în perioada iulie–decembrie 2025, Grecia s-a poziționat pe primul loc, cu un volum de 21 605 tone, la un preț mediu de 3,75 lei per kilogram. Pe locul al doilea se află Turcia, cu exporturi de 17 373 tone, însă la un preț mediu mai ridicat, de 4,18 lei per kilogram. Libanul completează raitingul destinațiilor, cu 11 362 tone importate din Republica Moldova, la un preț mediu de 4,11 lei per kilogram.

România a importat în această perioadă 9 982 tone de porumb moldovenesc, la un preț mediu de 3,76 lei per kilogram, coborând în clasament. Poziționarea țării marchează o schimbare structurală, având în vedere că până în 2024 România era principala destinație pentru porumbul din Republica Moldova. Elveția, Serbia, Cipru, Italia și Albania au absorbit volume mai mici.
În ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 conturează o imagine mixtă pentru porumbul moldovenesc. Exporturile au ieșit din zona minimelor istorice atinse anul trecut, dar rămân departe de capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt relativ stabile, însă sub nivelurile considerate confortabile pentru producători. Astfel, porumbul rămâne o cultură aflată sub presiune, iar evoluția celei de-a doua jumătăți de sezon va depinde decisiv de finalizarea recoltării, a conchis expertul.