Pentru a înțelege legătura dintre petrol, îngrășăminte, transport maritim și prețul alimentelor, trebuie privit întregul lanț economic agro-alimentar, de la energia globală până la raftul magazinului. În scenariul în care petrolul urcă spre aproximativ 120 dolari pe baril iar îngrășămintele cresc încă aproximativ 30 %, efectul se transmite în mai multe etape, susține expertul în agro-market Iurie Rija.
Mai întâi, energia. Petrolul este baza costurilor pentru motorină, transport rutier și transport maritim. Dacă prețul petrolului crește de la aproximativ 85 dolari la 120 dolari pe baril, creșterea este de aproape 40 %. Aceasta duce de obicei la o scumpire a motorinei agricole și logistice de aproximativ 25–35 %. Pentru fermieri motorina reprezintă aproximativ 5–7% din costul total de producție, deci impactul direct asupra costului agricol este de aproximativ 2–3%. Însă impactul indirect prin transportul cerealelor, depozitare și logistică este mai mare, aproximativ 5–7%.
Al doilea element sunt îngrășămintele. Producția îngrășămintelor azotate depinde direct de gazul natural și de costul energiei. Dacă îngrășămintele cresc încă aproximativ 30 %, iar ele reprezintă deja aproximativ 50–60 % din costul de producție agricol, costul total al culturilor crește suplimentar cu aproximativ 15–18 %. Practic, acesta este factorul cel mai important care împinge în sus costul producției agricole.
Al treilea element este transportul maritim. O mare parte din cerealele lumii circulă pe rute maritime iar combustibilul navelor crește odată cu petrolul. Dacă bunker fuel se scumpește cu aproximativ 30 %, tarifele de transport pot crește cu aproximativ 10–15%. Pentru exportatorii de cereale din regiunea Mării Negre acest lucru adaugă aproximativ 5–10 dolari pe tonă la costul logistic.
Dacă punem împreună aceste trei componente, rezultă că în acest scenariu costul agricol total poate crește suplimentar cu aproximativ 18–25%. Aceasta se transmite apoi în prețul cerealelor. De exemplu, dacă costul de producție al grâului este în jur de 2.100 lei pe tonă, el poate ajunge spre aproximativ 2.500–2.600 lei pe tonă. Porumbul ar putea crește de la aproximativ 1.300 lei pe tonă spre aproximativ 1.550–1.650 lei pe tonă. Floarea-soarelui ar putea urca de la aproximativ 3.200 lei pe tonă spre aproximativ 3.800–4.000 lei pe tonă.
Aceste scumpiri ale cerealelor afectează apoi industria alimentară. La pâine impactul este relativ moderat deoarece materia primă reprezintă doar aproximativ un sfert din prețul final. O creștere de aproximativ 20% a grâului poate duce la o scumpire a pâinii de aproximativ 8–12%. La carne și ouă impactul este mai mare deoarece furajele reprezintă peste jumătate din costul producției. O creștere de aproximativ 20% a cerealelor poate duce la o scumpire a cărnii și ouălor de aproximativ 12–18%. La ulei vegetal impactul este și mai direct deoarece semințele reprezintă majoritatea costului de producție, astfel că o creștere de aproximativ 20–25% a semințelor poate duce la o scumpire a uleiului de aproximativ 15–25%. La lactate creșterea este de obicei de aproximativ 10–15%, deoarece furajele și energia sunt componente importante.
Dacă privim ansamblul consumului alimentar, un astfel de scenariu energetic ar putea duce la o creștere generală a prețurilor alimentare de aproximativ 12–18 % într-un interval de 6 până la 12 luni. Pentru o familie care cheltuiește aproximativ 3 000 lei pe lună pentru alimente, aceasta ar însemna o creștere a cheltuielilor spre aproximativ 3 400–3 600 lei lunar.
„Pentru regiunea Mării Negre, inclusiv Republica Moldova, există un element suplimentar. O mare parte din îngrășămintele mondiale și din fluxurile de energie trec prin rutele maritime din Orientul Mijlociu. Dacă tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz perturbă transportul petrolului sau al amoniacului, prețurile energiei și ale îngrășămintelor pot crește simultan. Într-un astfel de caz, efectul asupra agriculturii europene și asupra prețului alimentelor poate deveni și mai puternic, deoarece aproape jumătate din producția agricolă modernă depinde de fertilizarea chimică”, a conchis expertul.
