Un certificat ecologic arată că produsul tău este sigur pentru oameni, că nu ai folosit pesticide și organisme modificate genetic (OMG). Chiar dacă pentru produsele ecologice cantitatea de roadă este mai mică, prețul produsului poate fi cu 30-50% mai mare decât al produsului crescut tradițional, scrie moldova.org.
Alexandrina Livinscaia este inspectoră a unui organism german de control și certificare cu oficiu în Republica Moldova. Compania oferă servicii în domeniul alimentelor ecologice, textilelor ecologice și durabile, ale bunelor practici agricole și altele.
Alexandrina a explicat cum un agricultor de căpșuni poate să obțină un certificat de producător ecologic.
Agricultura convențională și sisteme integrate
Agricultura convențională utilizează pesticide în mod necontrolat și organisme modificate genetic. „Legislația noastră impune niște restricții, dar nu avem un control strict”, explică inspectoarea.
Există și sistemele integrate, în care cantitatea de pesticide și alte elemente chimice din produse sunt controlate.
Unul dintre cele mai populare sisteme integrate este GLOBAL GAP, care permite utilizarea pesticidelor și OMG, dar cantitatea lor este controlată.
„Există și alte cerințe legate, de exemplu, de o igienă pe care angajații trebuie să o respecte. Prin urmare, obținem un produs sigur, inofensiv pentru sănătate”, explică Livinscaia. Potrivit inspectoarei, GLOBAL GAP oferă acces în rețelele mari de supermarketuri (Kaufland, Lidl, Metro), care nu cumpără produse convenționale. „Toți care vor să exporte în UE trebuie să treacă prin GLOBAL GAP”, spune Livinscaia, menționând că deja avem producători de mere, struguri, căpșuni, cireșe și alții care folosesc acest sistem. „Produsele de la piață nu tot timpul sunt produse sigure”, adaugă experta.
Agricultura ecologică
În agricultura ecologică nu avem voie deloc să folosim pesticide sau OMG. Reziduurile de pesticide trebuie să fie zero. „Plus la asta, trebuie să avem o utilizare armonioasă a resurselor. Nu ne gândim doar la produsul nostru, ci și la biodiversitate, fertilitatea terenurilor și la natură. Facem o agricultură prietenoasă”, spune Livinscaia. În rezultat, obținem un produs inofensiv, costuri minime de producere și o roadă mai mică. „Pentru că planta nu este atât de bine hrănită ca să dea recoltă, așa cum se întâmplă în celelalte tipuri de agricultură.”
În afară de asta, prețul produsului ecologic este cu 30-50% mai mare. Este important ca produsul să fie plasat pe o piață corespunzătoare. „Nu putem să facem noi un produs ecologic și să mergem cu el la Piața Centrală. Consumatorul care vine acolo caută alte produse”, spune Alexandrina.
Cum devii un agricultor ecologic
Orice produs care se vrea a fi numit ecologic trebuie să dețină un certificat. „Nimeni nu poate să spună că merele mele sunt ecologice până nu are o dovadă scrisă. Această dovadă este un certificat emis de organismul de certificare”, spune Alexandrina Liviscaia.
- Se selectează un organism de certificare. De obicei, ca prim pas, acestea sunt oferite de companii private la nivel național.
- Se depune o cerere de certificare la acel organism. „De obicei, cererea se face prin niște formulare tip. Acolo trebuie să descrii ce terenuri ai, unde sunt amplasate, ce vecini ai, ce culturi vrei să cultivi, ce practici de management aplici – de la fertilizarea solului până la controlul buruienilor, dăunătorilor”, explică inspectoarea.
- Se încheie un contract cu organismul de certificare. Acesta verifică veridicitatea producătorului. Este verificat planul de management, dacă corespunde cu principiile de agricultură ecologică. Apoi se planifică inspecția.
- În fiecare an va fi organizată cel puțin o inspecție, dacă nu sunt cerințe adiționale. Dacă Republica Moldova ajunge în vreo listă neagră din cauza nerespectării regulilor, Comisia Europeană solicită ca în țara noastră să fie făcute mai multe inspecții, chiar și neanunțate, și să se preleve probe de pe mai multe loturi.
Dacă au găsit încălcări?
În cazul în care inspecția depistează neconformități, există mai multe moduri de răspuns. Ele pot fi minore, majore și grave. „Cele minore se înlătură cu acțiuni corective. Să admitem că nu ai îmbunătățit suficient fertilitatea solului. La inspecție s-a depistat că solul este tasat (comprimat). Poate s-a trecut cu o tehnică grea când solul era umed. Dar tu trebuie să te gândești și la biodiversitatea, structura și fertilitatea solului”, explică Alexandrina Livinscaia.
Potrivit inspectoarei, agricultorul va primi certificatul doar după înlăturarea neconformității.
Dacă au fost depistate reziduuri de pesticide, atunci lotul de produs poate fi declasat „în cel mai bun caz”, spune inspectoarea. Sau în anul viitor nu o să putem vinde căpșuni ecologice. Le vom putea vinde ca un produs convențional. „Asta se poate întâmplat și fără să-ți dai seama, dacă le-ai recoltat și le-ai pus într-o încăpere unde s-au contaminat. Cineva a dat cu vreun spray ceva. Dacă a fost aplicat pe sol vreo substanță, va trebui să repeți perioada de conversie”, explică inspectoarea.
Perioada de conversie în agricultura ecologică
Perioada de conversie este timpul în care trecem de la agricultura convențională la cea ecologică, iar produsul încă nu are statutul de ecologic.
În funcție de produs, perioada de conversie durează doi-trei ani. „Dacă vorbim de culturile anuale, înseamnă că perioada noastră de conversie durează 24 de luni. Dacă e vorba de culturi multianuale cum ar fi căpșuna, trebuie să treacă 36 de luni din momentul când ați depus cererea până la prima recoltă”, explică inspectoarea. De exemplu, ca să vindem căpșuni ecologice în mai 2026 ar fi trebuit să aplicăm la certificare în luna aprilie 2023.
„Produsele din al doilea și al treilea an pot fi marcate «în conversie». Dacă la un produs ecologic bonusul la preț va fi de +20%, la acesta vom avea +10%”, menționează Livinscaia.
Ce excepții există?
Excepțiile se referă la terenurile care nu au fost prelucrate cel puțin trei ani. Printr-o derogare este recunoscută retroactiv perioada de conversie. „De exemplu, dacă ai găsit un teren și el e pârloagă mai mult de trei ani, soliciți dovezi de la primărie că într-adevăr acesta nu a fost prelucrat. Se prelevă probe, nu se găsesc reziduuri. Prima recoltă pe care o s-o strângă producătorul poate fi numită ecologică”, explică inspectora.
Zonele tampon care ne protejează
Un aspect important în agricultura ecologică sunt terenurile vecine, din cauza cărora terenurile ecologice se pot contamina cu pesticide. „Nu o să fie vinovat vecinul, cum este vinovat producătorul, că nu a evaluat riscurile. Dacă noi avem un teren învecinat cu o livadă de mere și despre care știm că sunt prelucrate, substanțele vor ajunge și pe terenul nostru”, spune Alexandrina.
În așa caz, este nevoie de protecție. „Garduri vii, fâșii de protecție, zone cu vegetație spontană. Nicăieri nu există formula exactă. Au fost cazuri când și la o distanță de 400 de metri au fost găsite reziduuri de la livada vecină.”
Uneori chiar terenul nu este potrivit ca să fie inclus în agricultura ecologică, pentru că există riscul permanent să fie depistate reziduuri. „Avem în Moldova terenuri înguste și lungi. Pe de o parte și pe de alta am vecini cu livezi. Dacă aleg să mă protejez cu niște fâșii, mie îmi rămâne foarte puțin teren.”
„Dacă vorbim de agricultura ecologică, faptul că noi intenționăm să nu aplicăm ceva, asta nu te scutește de riscurile de contaminare. Și orice activitate a producătorului trebuie să fie gândită din punct de vedere a excluderii contaminării”, explică Alexandrina.
Producția paralelă este interzisă
Producția paralelă a aceleiași culturi, în sistem convențional și ecologic, este interzisă. „Dacă eu cultiv floarea-soarelui în sistem ecologic, nu pot avea floarea-soarelui în sistem convențional”, spune Alexandrina, explicând că aceste produse pot fi amestecate cu ușurință și induce consumatorul în eroare. „Prin excepție poate fi permisă cultivarea floarea-soarelui dacă se diferențiază vizual. Dacă una este mai mărunțică și cu dungi albe, alta poate fi mare și neagră”, explică specialista.
Un aspect important este și tehnica folosită în producerea paralelă și spațiul de depozitare. „Trebuie să ne asigurăm că toată tehnica, în afară de stropitoare, este curățată și spălată. Pentru că stropitoarea în agricultura ecologică trebuie să fie dedicată doar agriculturii ecologice. Nu putem să stropim cu produse chimice, am spălat bine-bine stropitoarea și apoi o folosim la terenul ecologic”, spune Livinscaia.
Certificarea internațională
În întreaga lume există trei certificări mari internaționale: europeană (Organic European Regulation), standardul american (NOP USDA Organic Certification) și standardul japonez (JAS Organic Standard). În afară de acestea, mai există standarde private. „Acestea sunt cele mai întâlnite trei standarde. De multe ori ambele logo-uri pe același produs (EU și SUA). Asta înseamnă că produsul respectă ambele standarde”, explică Alexandrina.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
