Anul 2020 a fost unul diferit și dificil pentru toate sectoarele agriculturii, respectiv nici ramura de procesare a baciferelor nu a fost o excepție. În interviul cu Aneta Ganenco, președintele Asociaţiei „Pomuşoarele Moldovei" aflați despre laturile pozitive, dar și provocările care au marcat acest an, ce au avut de învățat producătorii autohtoni de pe urma lecțiilor dure oferite de 2020, problemele sectorului de bacifere și soluțiile identificate, precum și așteptările pentru 2021 și, nu în ultimul rând, recomandările președintei pentru producători.
Doamna Ganenco, reieșind criza care a marcat anului 2020 veniți, vă rog, cu niște totaluri ce vizează producția de pomușoare din Republica Moldova, reliefând laturile pozitive și negative ale sectorului.
Aneta Ganenco: Drept latură pozitivă a anului 2020 pot identifica optimismul producătorilor, care rămâne a fi viu, în ciuda tuturor dificultăților care au existat. Pe lângă problemele istorice care au existat în toți acești ani, anul 2020 ne-a mai adus alte două- pandemia și calamitățile meteorologie deosebit de dure. Comparativ cu 2019, pe unele poziții, vânzările s-au menținut la nivel, pe altele au fost în scădere din cauza înghețurilor din primăvară și secetei prelungite, culturile din câmp deschis au avut de suferit. Evident că acest lucru s-a reflectat negativ asupra calității și cantității baciferelor. Referindu-mă la căpșunari, care au ieșit pe piață cu primele fructe culese din teren protejatși care,în mare parte, nu au fost atacate de calamitățile naturale, putem menționa o calitate bună a produselor. Cu toate acestea, pentru acești producătoria apărut o altă problemă legată de comercializare din cauza regulilor decarantină, a stării de panică și incertitudine care venea, inclusiv, și din partea autorităților.
Cu suportul A.O. „Pomușoarele Moldovei”, dar și altor asociații din sectorul agricol am depus un efort masiv pentru a le oferi acestor producători noile căi de comercializare a căpșunelor (comerțul ambulant stradal, e-comerț, vânzările de la poarta producătorului, ș.a.). Totodată, este de menționat mobilizarea și suportul acordat din partea Ministerului de resort, dar și a autorităților publice centrale și locale. La fel de problematic a fost anul și pentru cei care cultivă bacifere în câmp deschis. Înghețurile de primăvară au cauzat efecte negative asupra tuturor culturilor de bacifere, la fel a făcut și seceta din această vară. Respectiv, roada anului 2020, comparativ cu cea din anul 2019, a fost redusă cantitativ și s-a diminuat din calitatea acesteia. Cât privește vânzările, acestea n-au fost pe măsura așteptărilor. Efectele crizei pandemice s-au evedențiat și în segmentul cumpărătorilor, veniturile cărora au scăzut semnificativ, starea de panică au adus la cumpărări mai modeste, comparativ cu statisticele anului 2019. Mulți cumpărători și-au revizuit lista de priorități pe partea de achiziții, orientându-se către produse cu termen de valabilitate extins. Lucru ciudat, pe când mulți experți prognozeau menținerea vânzarilor pomușoarelor la nivel, deoarece pomușoarele au un șir de beneficii pentru organismul uman – lucru important în deosebi pe perioada pandemiei.
Astfel, factorul sărăciei, neîncrederii în ziua de mâine, probabil, a devenit mai puternic, ce a determinat scăderea majoră a volumului de vânzări în anului 2020. Un alt factor care a influențat scăderea vânzărilor au fost prețurile ridicate la unele poziții de culturi bacifere (ex. – mure), care a avut loc din cauza ofertei modeste pe piața internă, fapt datorat secetei. Aici încă o dată ne-am convins că produsele, brand-urile, serviciile care se plasează în segmentul premiu-class (și fructele bacifere sunt, cu siguranță, în acea categorie), au de suferit în perioada de criză, când preferințele consumatorului coboară la nivelul econom-class.
Ce lecții a oferit 2020 producătorilor și ce să întreprindă aceștia în condițiile atât a schimbărilor climatice cât și a celor de pe piață?
AG: Prima șiceamaiimportantălecție a anului 2020, probabil, estecălumea s-a schimbattotalmente, unelelucruri nu vormai fi ca întotdeauna. Putem clasa acest fenomen ca o resetare completă a societății și economiei. Lecțiile pe care le-a dat 2020, posibil, nu vor fi valabile și pentru 2021, precum nu au fost aplicabile lecțiile anului 2019 pentru anul curent. De ce? Fiindcă va fi un an de după pandemie. Societatea a realizat faptul că totul se poate schimba atât spre bine, cât și spre mai greu. Cumpărătorii și-au revăzut lista de valori, s-au orientat către alimentația sănătoasă, produse ecologice cu multe beneficii pentru imunitate. Economia a suferit lovituri dure după care, să sperăm, va urma o perioadă de recesiune, remodelare a procedurilor și listelor de produse oferite consumatorilor.Consider că după anul 2020, anul pandemiei, va veni următorul care va fi anul ce va marca perioada de revenire din criză. Aici trebiue să fim optimiști și să insuflăm optimism celor apropiați. Toate greșelile de comportament, pierderile financiare, politici incorecte a acestui an sunt de înțeles, deoarece societatea și economia nu au un exemplu de măsuri, tactici, experiențe moderne,efective în perioada de situație epidemiologică după care să seghideze. Da, noi ne exprimăm speranța că ne vom întoarce la rezultatele anului 2019 după nivelul de vânzări, raportul de prețuri, precum și la volumele de producție livrate pe piețele atât interne, cât și externe. Multe lucruri rămân a fi în ceață, însă, nu rămâne nimic decât să muncim și să încurajăm pe colegi, pentru a schimba lucrurile spre bine. Probabil că situația va fi altfel în anul următor și deja ne vom conforma indiciilor și realității respective. Cu siguranță că vom extrage lecții din 2020, dar să sperăm că aceasta experiență negativă să nu fie de folos pentru anul viitor, iar lucrurile să revină la normalitate. Chiar dacă pandemia se va prelungi, nivelul de panică nu va mai fi cum a fost la începutul acesteia. Piața este un instrument foarte sensibil și foarte flexibil, care vine cu reacții la tot felul de schimbările minore sau majore. De aceea, prognozele sunt inutile, ele și-ar demonstra eficacitatea într-un sistem foarte stabil, unde, an de an se repetă situația, pe când, actualmente, nici condițiile meteo de la un an la altul se schimbă drastic. Așadar, în anul 2021 ne putem aștepta și la surprize meteo, faptul care ne pune în fața necesității cultivării fructelor bacifere în teren protejat. Mai devreme sau mai târziu, agricultorii din RM vor purcede la asemenea tehnologii, care vor diminua semnificativ riscurile meteorologice.
Suprapunând peste cele menționate și schimbările de piață, o soluție în acest sens ar fi unele programe și politici atât pentru tinerii agricultori, cât și pentru cei experimentați, în sensul adaptării agriculturii RM la tehnologiile moderne, europene și la cultivarea soiurilor noi de perspectivă.
Cum poate fi rezolvată problema deficitul forței de muncă? Ce soluții pot fi găsite în acest sens?
AG: Problema forței de muncă, precum și migrația acesteia sunt niște fenomene de talie mondială. Cu acest fenomen negativ se confruntă mai multe țări-vecine și din spațiul post-sovietic. Pentru Republica Moldova situația e și mai gravă, aici se observă lipsa brațelor de muncă atât calificate, cât și necalificate. Cu greu reușim să găsim zilieri. Nu avem agronomi specializați pentru sectorul de bacifere. Angajatorul este pus în situații complicate când în sezon rămâne fără brațe de muncă suficiente. Anul trecut s-a muncit mult pentru introducerea în Clasificatorul Ocupațional al Republicii Moldova o categorie nouă de profesie –cultivator-procesator de bacifere. Acest lucru a fost necesar pentru a putea introduce această disciplină în Școala Profesională de la Nisporeni, și astfel, să poată deveni posibilă pregătireaspecialiștilor pentru acest sector. Universitatea Agrarăde Stat din Moldova, deși pregătește agronomi, nu deține și specializarea pe domeniul de bacifere. Agricultura modernă este foarte precisă, progresează foarte rapid și sunt destule tehnologii inovative, care țin de cultivarea căpșunului, murului, zmeurei și, cu toate că Universitatea Agrară are în curriculă anumite subiecte, agronomi specializați în domeniul cultivării bacifere, la etapa actuală, nu există.
Mecanizarea proceselor agricole va fi o soluție demnă de atenție. Evident, în segmentul pomușoarelor mecanizarea nu poate înlocui toate procedurile și unele lucrări manuale vor rămânea aplicabile – ex. cultivarea fructelor pentru consumul proaspăt. Zmeura, mura, căpșuna - se găsește în supermarketuri și se colectează manual,cu mănuși, se depozitează cu mare grijă în caserole. Cu alte cuvinte, mecanizarea parțială va fi o soluție pentru sectorul bacifer. Aici este binevenită experiența țărilor cu segmentul bacifer bine dezvoltat. A.O. „Pomușoarele Moldovei” permanent practică instruirea producătorilor cu ajutorul experților invitați, dar și celor naționali. Avem de învățat destule de la spațiul european. Acolo soluțiile vin în urma cooperării între agricultori și în urma susținerii constante din partea statului. Într-adevăr, problemesunt multe, iar inițiativele în acest sens trebuie să vină atâtdin partea statului (politici naționale de dezvoltare a sectorului) cât și din partea asociațiilor de profil.
Doamna Ganenco, care au fost piețele de export în anul 2020 a pomușoarelor din Moldova și ce schimbări s-au produs în structura de export în acest an, comparativ cu 2019?
AG: Pentru pomușoarele moldovenești țările CSI sunt destinații de export tradiționale. Culturile noastre bacifere în acest spațiu sunt recunoscute datorită calităților sale gustative și a calității înalte. De asemenea, prețurile solicitate de noi pe piețele spațiului ex-sovietic sunt acceptate și conforme cu posibilitățile consumatorilor locali. Alte piețe de desfacere în acest sens și cu acest volum, până în prezent, nu au fost identificate. Este de menționat că și țările din spațiul CSI își dezvoltă activ propriile zone de cultivare a baciferelor, formând o concurență fructelor moldovenești. Putem presupune că în viitor concurența în acest sens se va plasa în domeniul prețurilor.
Care sunt recomandările Dvs. pentru producători și ce așteptări aveți pentru anul 2021?
AG: Cea mai importantă recomandare a mea ține de menținerea calității impecabile a produsului. Un produs cu o înaltă calitategustativă și aspect comercial se va vinde bine mereu, și va aduce profit agricultorului. De asemenea, orientarea producătorilor către soiuri noi, de perspectivă, care sunt acum în vogă este cea de-a doua recomandare. E nevoie să se țină pasul cu tot ce e inovativ și doar așa se poate obține succes în vânzări. Atenția către fluctuațiile pieților importante ale pomușoarelor, ținerea piept concurenței, un marketing modern – acestea sunt cheile succesului producătorilor agricoli. Doresc să menționez și atractivitatea sectorului de producere a fructelor ecologice, care devine tot mai atractiv pentru consumatori.Acest segment, pe an ce trece, își consolidează pozițiile în întreaga lume. În acest sens, văd această tendință drept o oportunitate pentru pomușoarele din Moldova de a penetra piața europeană, având sigla „ECO”.
Cât privește latura așteptărilor mele pentru anul 2021 țin să-mi speranța că producătorii autohtoni vor ieși cu bine din această criză. Îmi doresc o stabilizare a situației și o revenire la o normalitate. Am ferma convingere că vom depăși criza COVID-19, vom fortifica sănătatea noastră și a celor dragi și vom continua să muncim pentru noile succese în anul 2021.