Procesatorii de fructe și legume vor fi incluși în noul program de subvenționare, după ce, inițial, sectorul fusese lăsat în afara listei de beneficiari din cadrul Programul Strategic al Politicii Agricole. Potrivit lui Mircea Manoli, directorul executiv al Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „Speranța-Con”, includerea industriei alimentare vine după doi ani și jumătate de discuții cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și presupune bugete separate pe categorii de întreprinderi, dar și plafoane de finanțare mai mari decât cele aplicate anterior.
Mircea Manoli afirmă că includerea procesatorilor în noul cadru de sprijin nu a fost un proces simplu. Din contra, spune el, documentul a fost discutat îndelung, iar una dintre principalele mize a fost recunoașterea industriei alimentare ca parte importantă a sectorului agroindustrial.
„De la început, procesatorii, în general, erau excluși ca beneficiari de subvenționare și se considera că industria alimentară nu are nevoie de subvenționare. Ne-a luat doi ani și jumătate ca să schimbăm această gândire la MAIA și să le aducem aminte că instituția se numește Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare”, menționează acesta.
Circa 2,2 miliarde de lei anual pentru întreprinderile procesatoare
Astfel, subvențiile anuale destinate întreprinderilor procesatoare ar ajunge la aproximativ 2,2 miliarde de lei. Această sumă ar reprezenta în jur de 11,5% din total. Totuși, Mircea Manoli atrage atenția că sprijinul public nu va acoperi integral investițiile pe care trebuie să le facă întreprinderile. Subvențiile vor reprezenta doar o parte din valoarea proiectelor, iar diferența va trebui asigurată de beneficiari.
„Este bine, numai că trebuie să ne uităm: aceasta este doar jumătate din ceea ce va fi investit. Restul vine din buzunarul nostru”, precizează Manoli.
În opinia sa, includerea procesatorilor în PSPA este un pas important, dar nu suficient în sine. Eficiența programului va depinde de modul în care vor fi elaborate regulile de aplicare, de claritatea ghidurilor și de disponibilitatea reală a fondurilor.
„Aproximativ 90% din propunerile noastre au fost acceptate”
Mircea Manoli spune că, în ultima parte a discuțiilor, relația cu Ministerul Agriculturii a devenit mai constructivă, iar mai multe propuneri formulate de reprezentanții industriei alimentare au fost acceptate în proporție de 90%.
„Prima propunere a fost ca procesatorii să fie eligibili. A doua: împărțirea procesatorilor pe categorii. Avem deja bugete separate pentru întreprinderile procesatoare mari, întreprinderile mijlocii și întreprinderile mici. Fiecare are, să spunem așa, un buget asigurat separat. Ceea ce este bine”, explică Mircea Manoli.
El susține că această separare este importantă, deoarece, în trecut, sprijinul a fost orientat preponderent către întreprinderile micro și mici, în timp ce companiile mari și mijlocii din procesare au fost mai puțin vizibile în sistemul de subvenționare.
Praguri de finanțare mai mari: 20, 15 și 5 milioane de lei
O altă schimbare menționată de Mircea Manoli ține de pragurile de finanțare pe proiect. Potrivit acestuia, în noul program, întreprinderile mari ar putea beneficia de până la 20 de milioane de lei pe proiect investițional, întreprinderile mijlocii de până la 15 milioane de lei, iar cele mici de până la 5 milioane de lei.
„Maximumul care putea fi obținut până acum era de 7 milioane de lei pe proiect, indiferent dacă erai întreprindere mare, mică sau mijlocie”, adaugă reprezentantul Asociației.
În viziunea sa, diferențierea pragurilor în funcție de categoria întreprinderii este necesară, deoarece dimensiunea investițiilor diferă de la un operator la altul. O fabrică mare, o întreprindere mijlocie și o unitate mică de procesare nu au aceleași nevoi investiționale, aceleași costuri și aceeași capacitate de cofinanțare.
Beneficiarii din industria alimentară ar urma să fie membri ai asociațiilor de profil
Mircea Manoli menționează și o altă condiție importantă: beneficiarii care aplică pentru sprijin în domeniul alimentar ar trebui să fie membri ai unei asociații din același domeniu. Potrivit lui, această cerință ar urma să asigure o delimitare mai clară între sprijinul acordat fermierilor și cel destinat industriei alimentare.
„Venea un fermier, aplica pentru subvenții din domeniul alimentar, dar prezenta că este membru al unei asociații care nu are, în general, tangență cu domeniul alimentar. Iar alte întreprinderi, care erau din domeniul alimentar, nu reușeau să beneficieze. Invers nu se întâmpla, pentru că aceștia din industria alimentară nu aplicau pentru fermieri. Nu era logic”, explică reprezentantul Asociației.
Potrivit acestuia, una dintre mizele principale a fost ca industria alimentară să fie vizibilă clar în documentul programului, nu tratată marginal sau ambiguu.
„Noi încercam, în primul rând, să facem așa încât industria alimentară să fie vizibilă întotdeauna în acest program. Pentru că nu știu cum era: ascunsă, scrisă pe alocuri, neclară, este sau nu este. Acum totul este clar. Dacă citești documentul cap-coadă, observi că industria alimentară este prezentă”, spune Manoli.
Condiția privind materia primă locală rămâne o problemă pentru unele ramuri
Deși afirmă că majoritatea propunerilor au fost acceptate, Mircea Manoli spune că o problemă importantă rămâne condiția potrivit căreia minimum 50% din materia primă trebuie să fie de origine locală pentru accesarea subvențiilor.
În opinia sa, această prevedere poate limita dezvoltarea unor segmente de procesare care folosesc materie primă ce nu se produce în Republica Moldova, dar care ar putea genera produse cu valoare adăugată.
„Noi nu creștem cacao în Moldova. De ce să nu dezvoltăm acest segment? Da, materia primă pentru ciocolată este de import, pentru că nu crește la noi. Dar noi exportăm produsul, iar statul, economia și agricultura câștigă”, afirmă reprezentantul Asociației.
În opinia sa, Republica Moldova ar trebui să stimuleze nu doar procesarea materiei prime locale, ci și fabricarea produselor cu valoare adăugată din materii prime importate, atunci când acestea nu pot fi obținute în țară.
Aprobarea programului este doar primul pas: urmează ghidul
Mircea Manoli atrage atenția că votarea programului nu înseamnă automat acces imediat la finanțare. Următorul pas decisiv este elaborarea ghidului de aplicare, care trebuie să explice clar ce trebuie să facă un agent economic pentru a putea beneficia de subvenții.
„Cum trebuie să arate planul investițional? Ce compartimente trebuie să aibă? Ce trebuie să calculez acolo? Ce date trebuie să prezint până la final? Toate acestea sunt acum în elaborare”, spune Manoli.
Mesajul central transmis de Mircea Manoli, directorul executiv al Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „Speranța-Con” este că procesarea trebuie privită ca parte integrantă a dezvoltării agriculturii și a economiei naționale. În opinia sa, Republica Moldova nu poate construi un sector agroindustrial competitiv doar prin sprijinirea producției primare, fără investiții în procesare, ambalare, valoare adăugată și export.
„Guvernul este orientat economic acum spre transformarea Moldovei într-un producător și exportator de produse cu valoare adăugată înaltă. Asta fac toate țările mici: importă materie primă, o prelucrează și exportă produse cu valoare adăugată”, afirmă acesta.
Prin includerea procesatorilor în PSPA, industria alimentară obține o recunoaștere mai clară în sistemul de sprijin. Totuși, pentru ca această includere să producă efecte reale, sunt necesare ghiduri clare, apeluri lansate la timp, bugete disponibile și reguli adaptate diversității sectorului. În caz contrar, avertizează Manoli, programul riscă să rămână bun pe hârtie, dar dificil de aplicat în practică.
