Sfecla de zahăr cere investiții mari, tehnologie riguroasă și un nivel ridicat de predictibilitate economică. Pentru Mihail Goncearenco, administratorul Agro-Papuros SRL, calculele nu au mai ieșit: după pierderi de aproximativ 2 milioane de lei pe 70 de hectare, fermierul a decis să scoată cultura din structura de semănat în acest an.
Fermierul a menționat că problema principală ține de raportul dintre costurile mari de producție și nivelul redus al sprijinului acordat cultivatorilor.
„Am fost cultivator de sfeclă de zahăr, dar în acest an am renunțat la această cultură. După pierderi de circa 2 milioane de lei pe 70 de hectare, decizia a devenit una economică. Lucrăm cu aceleași semințe, produse, îngrășăminte, avem aceeași tehnologie precum fermierii din Uniunea Europeană, dar sprijinul la noi lipsește. În România, cultivatorii de sfeclă beneficiază de ajutoare mult mai mari, în timp ce la noi subvențiile sunt de câteva ori mai mici. În asemenea condiții, este foarte greu să rămâi competitiv. Nu putem concura în asemenea condiții. Nu am să revin la sfecla de zahăr până când Guvernarea noastră nu va deschide ochii”.
În Moldova, suprafața medie de sfeclă de zahăr este de 14.000-15.000 de hectare. Astfel, țara noastră produce aproximativ 100.000 de tone de zahăr cu o cerere internă de 65.000-70.000 de tone. O parte din zahărul din sfeclă este exportat în Uniunea Europeană în cadrul cotei.
Totuși, producătorii agricoli spun că noul sezon oferă mai mult optimism după deficitul de precipitații din anii precedenți, însă culturile au fost afectate de vânturile puternice din această primăvară.
„În Republica Moldova sunt însămânțate mai puțin de 9.000 de hectare cu sfeclă de zahăr. Primăvara din acest an ne oferă mai mult optimism, mai ales după ce în toamnă și iarnă am avut un nivel normal de precipitații, comparativ cu anul trecut. Totuși, agricultorii au avut de suferit din cauza înghețurilor de anul trecut. Acum există speranța că 2026 va fi un an mai promițător, datorită rezervelor de umiditate acumulate în sol. Cu toate acestea, au existat și probleme provocate de vânturile puternice, inclusiv cele din zona Chișinăului, iar aproape 500 de hectare au fost afectate și au trebuit reînsămânțate. Consumatorii își doresc produse autohtone, atât în Republica Moldova, cât și în România, iar acest lucru îl vrem și noi. Fabricile de zahăr asigură locuri de muncă pentru aproximativ 500 de angajați și contribuie la susținerea multor familii care trăiesc și muncesc aici, plătind taxe și impozite în țară. De aceea, cerem atenție sporită în ceea ce privește importurile. Sfecla de zahăr rămâne una dintre cele mai costisitoare culturi din agricultura mare, investițiile pentru un hectar ajungând la 40–45 de mii de lei. Cu toate dificultățile, fermierii încă mai au speranța unui an agricol bun”, a menționat anterior în cadrul discuțiilor cu autoritățile Alexei Chiriac, președintele Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr.
Agricultorii au subliniat că, fără sprijin din partea statului, cultivatorii de sfeclă de zahăr se confruntă cu riscul de a renunța la această cultură strategică, ceea ce ar afecta grav asolamentul și economia agricolă.Ministerul de resort examinează apelul producătorilor de sfeclă de zahăr și va fi luată o decizie și în cadrul următoarelor runde de discuții.
