Растениеводство

Protejarea pomilor de îngheț: Ce să faci când temperaturile scad

Автор: AgroExpert
Protejarea pomilor de îngheț: Ce să faci când temperaturile scad - agroexpert.md

Temperaturile joase survenite în primăvară după pornirea pomilor în vegetaţie constituie un pericol inadmisibil pentru pomii fructiferi. Măsurile de prevenire şi combatere a efectului negativ asupra pomilor înfloriţi, ovarelor legate, fructelor mici pricinuit de temperaturile joase şi oscilaţiile bruşte de temperatură se împart în directe și indirecte.

Printre cele directe se numără:

Metoda fumigației

O soluție ar fi formarea unor ecrane de nori artificiali de fum, prin arderea a circa 80-100 de grămezi la ha formate din material fumigen (paie umede, rumeguş, bălegar, la care se adaugă reziduuri de petrol, uleiuri minerale, gudron de cărbune, lumânări fumigene). Fumul poate fi produs prin arderea, în vase speciale, a unui amestec din patru părţi de turbă, o parte smoală şi o parte reziduuri de petrol sau patru părţi de rumeguş şi o parte smoală. În ultimul timp, pentru producerea fumului au fost fabricate brichete şi lumânări fumigene speciale.

Materialul fumigen se aprinde în nopţile senine când temperatura aerului a ajuns la +2... +4°C şi fumul trebuie menţinut în plantaţie 1-2 ore după răsăritul soarelui. Ecranul de nori artificiali mai poate fi produs prin lansarea din avion sau elicopter a unor substanţe chimice (acid clorhidric şi amoniac), care în contact cu vaporii de apă din atmosferă se transformă în nori. Ecranele de nori artificiali sunt eficiente numai în zilele fără vânt şi numai pentru temperaturi ce nu coboară sub pragul de rezistenţă al pomilor de –2.. –4°C. 

Încălzirea aerului din livadă

Se poate realiza cu ajutorul unor sobiţe speciale, arzătoare sau instalaţii speciale de tip „Frostbuster”. Încălzirea se poate executa cu combustibil (reziduuri de petrol, motorina, ţiţei etc.) sau prin curent electric. Capacitatea unei sobiţe este de 15-30 litri, iar consumul de 2-4 litri/oră. O sobiţă de mărime mijlocie poate încălzi o suprafaţa de circa 50 m2, ceea ce înseamnă că un număr de 150-200 de sobiţe/ha ar putea proteja pomii până la temperaturile de –6…–7°C. Sobiţele trebuie aşezate în zigzag. Indiferent de modul cum se realizează, încălzirea aerului determină formarea curenţilor de convecţie. Aerul cald se ridică până ce întâlneşte un alt strat de aer având aceleaşi temperaturi şi densitate, fiind înlocuit de cel rece din zonele neîncălzite. În acest mod se elimină inversiunile termice de radiaţie. Frostbuster-ul permite de a proteja plantaţia în locuri unde nu este disponibilă apa, sau nu se pot utiliza alte metode. Frostbuster-ul îmbunătăţeşte legarea fructelor.

Ventilarea

Metoda ventilării aerului constă în amestecarea paturilor răcite din imediata vecinătate a solului cu cele mai calde de deasupra, urmărindu-se eliminarea inversiunii termice. Ventilarea aerului se mai efectuează cu ajutorul stropitorilor, instalaţiilor speciale ori elicopterului.

Umezirea solului şi a plantelor prin irigare (sistem de irigare antiîngheţ) cu microaspersoare

Este o metodă care se bazează pe unele elemente de ordin fizic şi fiziologic. Ramurile plantelor emit în timpul nopţii radiaţii, dar neprimind căldură de la soare ele se răcesc. Atmosfera din imediata apropiere a ramurilor se răceşte mai greu şi împiedică scăderea rapidă a temperaturii ramurilor (fenomenul de convecţie).

Într-un mediu înconjurător foarte rece apa rămâne lichidă până la temperatura de –4°C, când brusc se formează gheaţa. Atunci temperatura urcă, datorită cedării căldurii de solidificare. La transformarea unui kg de apă în gheaţă se degajă 80 calorii. Aceste calorii acumulate sub învelişul de gheaţă menţin temperatura atmosferei în jurul mugurului la –0,5°C, temperatură ce nu este dăunătoare. Dimineaţa, fenomenul se petrece invers. Pentru topirea gheţii se consumă din temperatura exterioara cele 80 de calorii.

Pentru a fi eficientă, viteza jeturilor aspersoarelor trebuie să fie de 20-25 m/sec, pulverizarea cât mai fină, iar revenirea aspersorului în aceeaşi poziţie nu mai târzie de un minut. Stropirea pomilor continuă până după răsărirea soarelui. Cantitatea de apă consumată pe oră variază între 2 l/m2 în plantaţiile cu forme de coroane joase şi 4,5 l/m2 în plantaţiile cu coroane înalte.

Dintre metodele indirecte pot fi evidenţiate:

  • respectarea cu stricteţe a cerinţelor privind zonarea pomiculturii, alegerea microzonelor mai potrivite pentru cultivarea unei sau altei specii, soi şi utilizarea portaltoaielor cu rezistenţă sporită la temperaturile joase;
  • amplasarea corespunzătoare a speciilor pe versanţi şi de-a lungul pantei. În partea inferioară a pantei se amplasează mărul şi prunul apoi părul şi gutuiul; în partea mijlocie – cireşul, vişinul şi gutuiul; în treimea superioară – caisul, piersicul, migdalul;

  • orientarea direcţiei rândurilor spre nord-est. Abaterea de la meridian până la 30° trebuie să asigure umbrirea reciprocă maximă a pomilor între orele 12:00 şi 13:00. O asemenea direcţionare a rândurilor cu desime optimală a pomilor în rând asigură condiţii favorabile şi pentru decurgerea normală a procesului de fotosinteză, protejează supraîncălzirea scheletului vara şi de „arsuri solare” în perioada de iarnă-primăvară;
  • evitarea locurilor bântuite, în mod frecvent, de curenţii reci, de brume şi de îngheţuri timpurii de toamnă şi târzii de primăvară. Evitarea bazei versanţilor, a văilor închise, iar speciile pomicole de plantat nu mai jos de 20-25 m pe verticală de la fundul văii. Pe lângă aceasta, în văi pânza apelor freatice adesea se ridică la suprafaţa solului intensificând creşterea şi dezvoltarea pomilor, iar temperaturile joase de iarnă şi primăvară distrug plantele complet;
  • reglarea încărcăturii pomilor cu rod în perioada tăierii, răririi florilor, ovarelor şi a fructelor;
  • îngrijirea trunchiurilor şi bazei şarpantelor prin văruirea lor cu soluţie de var stins de 20%. Văruitul trebuie efectuat imediat după plantarea pomilor şi ulterior în fiecare an toamna, după căderea frunzelor. În zilele calde de iarnă, la necesitate, văruitul se repetă. Acoperirea trunchiului şi porţiunii bazale a ramurilor de schelet diminuează supraîncălzirea şi mortificarea scoarţei în perioada de toamnă şi iarnă-primăvară; 
  • concomitent cu văruirea trunchiurilor, de stropit coroana pomilor cu soluţie de var de 5%. Suprafaţa părţilor coroanei acoperite cu var reflectă razele solare directe, diminuând efectul negativ al oscilaţiilor de temperatură dintre perioada de zi şi noapte;
  • întârzierea pornirii în vegetaţie şi a înfloririi prin tăierea în verde a pomilor de specii sâmburoase. Această tăiere este specifică la cais, migdal şi piersic datorită însuşirii biologice a acestei specii de a forma două sau chiar trei valuri de creştere. Mugurii formaţi pe ultimul val de creştere diferenţiază mai târziu, pornirea în vegetaţie se reţine, aceste ramuri înfloresc cu 5-10 zile mai târziu, decât primii muguri de rod formaţi. Pentru obţinerea unor lăstari anticipaţi, garnisiţi cu muguri de rod, ciupirea lăstarilor de efectuat când acestea realizează 40-45 cm lungime. Scurtarea de efectuat la 35-40 cm de la baza lăstarului, unde mai jos se obţin ulterior 4-6 lăstari anticipaţi. Această operaţie tehnologică ne poate salva recolta de afecţiunile temperaturilor joase din perioada revenirii îngheţurilor târzii de primăvară.
  • strângerea şi tasarea zăpezii la baza pomilor. Prin topirea lentă a zăpezii, temperatura se menţine coborâtă la nivelul sistemului radicular și pomii intră mai târziu în vegetaţie.
  • lucrări genetice. Pentru a evita pagubele provocate de îngheţ se recomandă crearea și folosirea soiurilor rezistente la temperaturi scăzute, a soiurilor cu repaus profund de lungă durată și perioadă de vegetaţie redusă. Din nefericire la unele specii (cais) nu sunt cunoscute soiuri care sa aibă un repaus profund de lungă durată și de aceea pomii sunt surprinși în plină floare de îngheţurile târzii, fiind afectată producţia.
  • aplicarea unor tratamente specifice cu îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu ce sporesc rezistenţa la îngheţ, iar excesul de azot o slăbeşte. Tratamentele fitosanitare cu ulei sau soluţie sulfo-calcică întârzie cu 8-10 zile intrarea în vegetaţie. O întârziere de 14-20 zile se obţine la înfloritul cireşului şi piersicului, folosind tratamentul cu acid alfanaftilacetic sau cu săruri de sodiu, în doze de 100-200 mg/l apă, aplicat în luna august. Înainte de survenirea îngheţurilor de efectuat tratamentele specifice cu Antifrost, Cropaid.

Informațiile se conțin în ghidul pentru porducătorii agricoli privind Bunele practici de creștere a fructelor, strugurilor și pomușoarelor în contextul schimbărilor climatice.

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!