În ultimii 2 ani se atestă o tendință care arată că merele moldovenești sunt comercializate în a doua parte a sezonului, fapt care pune o presiune mare pe producător pentru asigurarea calității pentru a asigura păstrarea de lungă durată a fructelor în frigidere.
„Exportul de mere decurge la moment în ritm lent din cauza puterii scăzute de cumpărare a consumatorilor. Avem și problema calibrului, toate rețelele solicită 70+, din cauza condițiilor climaterice din anul 2020 nu am putut obține acest caibru, avem 65+ la majoritatea soiurilor”, ne-a comunicat Ion Tulei, producător de la Ștefan Vodă.
Seceta din 2020 a avut un impact negativ și asupra volumului de recolte și a calității.
„În 2020 avem cu 180 mii tone mai puține mere decât în 2019. 160 mii tone de mere au fost procesate, 60 mii constituie consumul intern, restul sunt destinate exportului”, afirmă directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.
Iurie Fală menționează că exportul de mere decurge lent din cauza unui șir de factori, iar unul dintre cei mai importanți ar fi roadele aduse de strategia rușilor de a substitui importurile.
„În ultimii ani, observăm că volumul de mere importate de Federația Rusă scade. Dacă în 2013 Rusia a importat 1,3 mil tone de mere, în 2019 această cantitate a ajuns la 700 mii tone. Consumul se păstrează la același nivel, dar cantitățile sunt substituite cu producție locală. Din comunicarea pe care o avem cu partenerii străini, Rusia, în termen mediu, ar putea să devină un exportator serios de produse horticole. Ei au investit masiv în complexe de sere și în livezi superintensive”, spune Iurie Fală.
Specialistul menționează că în anii următori, merele moldovenești și-ar putea găsi loc pe piața UE, dacă ne-am ajusta la standardele de calitate.
„Considerăm că în pofida faptului că piața UE este aproape de saturație la capitolul de furnizare a merelor, merele moldovenești și-ar putea găsi loc dacă noi ne-am ajusta standardele de calitate la cele solicitate de consumatorii din UE. Trebuie să înțelegem că această piață este una cu capacitate de cumpărare foarte bună, dar controlul asupra standardelor de calitate este foarte riguros. Rețelele de magazine din UE au norme maxime admisibile de reziduuri în fructe la care producătorii noștri trebuie să se orienteze și să se ajusteze și atunci noi considerăm că merele roșii, de soiurile Gala, Red Delicious, Jonagold și alte soiuri și-ar găsi o piață bună de desfacere în Europa”, mai spune Fală.
În același timp, el subliniază că nu trebuie să ne așteptăm la miracole și că nu vom reuși să redirecționăm rapid fluxurile de export de mere din țările CSI către alte destinații și îndeosebi către UE. În acest context, trebuie să ne păstrăm și locul pe piața rusă unde concurența devine tot mai acerbă.
„Este timpul să înțelegem că lucrurile se schimbă: în Ucraina, Kazahstan, Rusia, Belarus se înființează livezi moderne și concurența devine acerbă. Vor rezista pe piața rusească cei care pot oferi o calitate înaltă la un preț accesibil. Acest lucru se observă și la începutul sezonului dat. Trebuie să ținem cont de faptul că în următorii 3 ani toate țările vecine vor trece prin crize economice cauzate de pandemia de Covid și se vor atesta scăderi drastice a capacității de cumpărare a consumatorului”, a încheiat Iurie Fală.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!
