Репортажи

Pavel Terentiev: ”Copiii mei mănâncă legumele noastre cu poftă, cea mai bună dovadă că sunt bio”

Pavel Terentiev deține două sere construite chiar de el cu ajutorul tatălui său, în care împreună cu toată familia cresc legume în satul Coșnița, raionul Dubăsari. La începutul primăverii, au vândut ridiche sută la sută bio, iar săptămâna aceasta preconizează să sădească 3000 de fire de castraveți soiul ”Rodniciok”.

Serele din curtea casei din satul Coșnița, au fost construite de la zero de către legumicultorul, care a îndrăgit această îndeletnicire încă din copilărie.

”Părinții mei au crescut legume, iar eu le ajutam. Acum lucrez cu soția împreună de dimineață până seara. Chiar dacă fiecare seră are 0,6 ari, este destul de lucru, dar noi reușim în doi să strângem legumele și toate celelalte lucrări. Avem serele lângă casă, primăria ne-a oferit certificatul necesar, creștem culturile respective, apoi obținem certificatul de la ANSA, deocamdată nu am deschis nicio gospodărie, suprafața este prea mică. Am avut parte de susținerea prietenilor de peste hotare, care mi-au împrumutat bani ca să mă ajute, fiecare mi-a dat cât a putut. Acum returnăm treptat suma împrumutată. Mă bucur foarte mult că am așa prieteni. Serele le-am construit împreună cu tatăl meu, adică absolut totul e făcut de noi, fratele este arhitect la Iași, ne-a proiectat serele așa după cum mi-am dorit” ne-a povestit Pavel Terentiev.

Serele construite au sistem de irigare, totuși agricultorii își doresc să asigure suprafețele cultivate și cu sisteme de încălzire.

”Am investit 1000 de euro în sistemul de irigare, dar cinstit ne gândim că ne-ar prinde bine sisteme de încălzire în ambele sere, însă este vorba de cheltuieli pe care deocamdată încă nu ni le permitem, încă mai avem de returnat banii utilizați în construcția serelor. Am împrumutat 10 mii de euro, aveam 4 mii, dar din motiv că noi am făcut totul din metal și am încercat să le construim după priceperea noastră, am cheltuit 14 mii. În jumătate de an, am reușit să le facem așa cum sunt acum” ne-a explicat legumicultorul.

Cultura de ridiche l-a făcut cunoscut pe rețelele de socializare  pe tânărul agricultor, unde deține o pagină intitulată sugestiv ”Grădina lui Pașa –Legume bio”, unde periodic plasează toate noutățile despre legumele din serele sale.

”Încerc să țin informați cumpărătorii noștri, cei care văd poze unde copiii mei mânâncă legumele crescute de noi, nu au nicio îndoială că legumele sunt bio. Noi aplicăm doar îngrășăminte naturale – toamna gunoi de grajd. Avem o fabrică de păsări la Vadul Vodă, de unde luăm găinațul, de asemenea și baliga de la vaci folosim, un an de un fel, în alt an – de celălalt fel. L-am cumpărat acum, l-am învelit cu peliculă, unde l-am lăsăt la fermentat până la toamnă.După fermentare, administrăm amestecul respectiv pe teren.Copiii mei mănâncă în fiecare zi legume crescute de noi, acum în perioada aceasta cred că au mâncat câte un kilogram de ridiche, iar când vor fi castraveții, vor ronțăi mereu” ne-a povestit entuziasmat Pavel Terentiev.

Am întrebat ce cantitate de ridiche au reușit să crească în acest an, însă legumicultorul a zis că este greu să ne dea informația în cifre.

”Noi am sădit 50 mii de semințe de ridiche, dintre care vreo 10 mii s-au pierdut.Unele acum abia începuse să crească, dar din motiv că noi ne planificăm să punem castraveții, suntem nevoiți să le scoatem din pământ. Castraveții sunt de 10-15 cm, zilele acestea îi vom planta în sere, câte 1500 de fire în fiecare seră” ne-a spus legumicultorul din Coșnița.

Pavel cultivă un singur soi de castraveți – Rodnicioc, pe care, susține el, l-a îndrăgit încă din copilărie, pe când părinții lui îl creșteau de asemenea în sere.

”Părinții tot au avut sere, dar nu așa cum le-am cosntruit noi acum. Îmi amintesc că îmi plăcea să îi ajut și așa probabil am și îndrăgit această ocupație. Acest soi de castraveți necesită îngrijire specială, dar are și un gust deosebit și un preț mai mare pe piață. Este polenizat cu ajutorul albinelor sau bondarilor, astfel nu aplicăm insecticide sau fungicide. Pentru combaterea insectelor utilizăm benzi adezive, iar pentru a evita răspândirea bolilor producem în două cicluri pe an. Acest lucru ne permite să evităm și atacul dăunătorilor în perioadele când temperaturile favorizează dezvoltarea acestora” a menționat Pavel Terentiev.

Nu mi-a putut spune cantitatea de castraveți pe care o va obține, însă mi-a recunoscut că de obicei, roada este una bogată, deoarece cu toții au grijă ca legumele să crească armonios.

„După volumele livrate pe piață, suntem primii. Nu putem vorbi de o cantitate exactă produsă anual, deoarece uneori plantele se mai îmbolnăvesc, mai pierdem din recoltă, la fel ca la ridiche. Este greu să îngrijești acest soi, mereu trebuie prășit și este vorba de multă muncă manual, dar noi cu soția reușim și ne place că suntem acasă, nu am plecat în străinătate. Desigur ne-am dori să ne extindem, dar deoacamdată muncim ca să returnăm datoria. Pe urmă cu voia lui Dumnezeu, vom reuși să ne mărim poate și suprafața, poate vom avea și angajați, vom vedea” a coinchis Pavel Terentiev.

Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!

Источник: Agroexpert

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!