La nivel global, proiecțiile recente indică o ușoară scădere a producției și stocurilor de porumb, pe fondul unor condiții meteo mixte în marile regiuni agricole. Conform raportului USDA din iulie 2025, recolta mondială de porumb este estimată la 1,263 miliarde tone pentru sezonul comercial 2025/26, cu aproximativ 2,32 milioane tone sub nivelul sezonului precedent.
În regiunea bazinului Mării Negre, condițiile meteorologice și estimările de producție sunt neuniforme. Ucraina este prognozată de USDA să recolteze 30,5 milioane tone porumb în 2025, ce va permite un volum de export de circa 24 milioane tone.
Ce ține de situația din România, Consiliul Internațional al Cerealelor (IGC) și-a revizuit în scădere estimarea pentru porumb, la aprox. 7,7 milioane tone (față de 8,5 milioane tone prognozate anterior), din motivul căldurilor extreme în luna iulie.
Expertul în agro-market Iurie Rija afirmă că pentru Republica Moldova, perspectiva sezonului 2025/26 la porumb este marcată de provocări climatice similare cu cele din regiune, dar și de o posibilă ușoară redresare față de dezastrul din anul precedent. Anul agricol 2024 a fost extrem de dificil: seceta a compromis recolta de porumb, producția totală abia atingând 714 mii tone, adică mai puțin de jumătate din volumul obținut în 2023.
Pe parcursul lunilor iunie-iulie 2025, vremea s-a menținut neobișnuit de caldă și secetoasă în majoritatea regiunilor Moldovei. Datele agrometeorologice indică un deficit pluviometric accentuat: de exemplu, în ultima decadă a lui iunie s-au înregistrat doar 1-8 mm de precipitații (5-30% din norma perioadei) în nord și centru, iar în sud izolat nu a plouat deloc. În consecință, la final de iunie, apa accesibilă plantelor de porumb în stratul de sol arabil era la niveluri satisfăcătoare doar pe alocuri în nord, însă mult sub normă în zonele centrale și sudice (doar 30-60% din nivelul optim în majoritatea centrului țării). Aceste condiții au întârziat dezvoltarea porumbului – în iulie, multe culturi au ajuns mai târziu în faza critică de înflorire și formare a știuleților.
Totuși, a doua jumătate a lunii iulie aduce o rază de speranță pentru anumite regiuni. După data de 18 iulie, au apărut averse pe arii extinse ale republicii. În jurul datei de 20 iulie, fronturi atmosferice au generat ploi de vară în zonele de nord și centru. Aceste precipitații târzii sunt benefice culturilor de porumb aflate în faza de polenizare și umplere a boabelor, mai ales în jumătatea de nord a Moldovei. Stratul superficial de sol a căpătat temporar un plus de umiditate. Prin urmare, stresul plantelor a fost redus, limitând pierderile suplimentare acolo unde cultura a fost deja compromisă total. Dacă și în luna august va ploua măcar apropiat de normal, situația s-ar putea stabiliza în zonele mai puțin afectate, permițând obținerea unor producții măcar medii.
Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS), care a emis prognoze actualizate, recolta anului 2025 la porumb în Republica Moldova se preconizează sub media ultimului deceniu. Ținând cont de condițiile agrometeorologice existente și scenariul meteo probabil pentru restul perioadei de vegetație, producția medie estimată este de circa 25–29 chintale/ha (2,5 – 2,9 tone/ha) Pentru referință, media ultimilor 10 ani la porumb a fost ~33 ch/ha (3,3 t/ha), ce arată un deficit de randament anticipat de aproximativ 15-25% față de normal. Distribuția nu va fi uniformă: terenurile din nord (unde rezerva de apă în sol a fost ceva mai bună la startul verii) vor realiza producții apropiate de mediile locale, pe când sudul va înregistra recolte foarte slabe, sub 1– 1,5 t/ha pe multe parcele afectate de secetă extremă.
În regiunea Mării Negre, prețul porumbului nou în portul Constanța deja a început să manifeste tendințe de creștere la mijlocul verii, tocmai pe fondul informațiilor privind seceta și randamentele reduse din România și Moldova.
„Spre exemplu, la jumătatea lui iulie porumbul românesc recolta 2025 se tranzacționa deja la cca 177 €/tonă DAP Constanța, în creștere față de luna precedente. Pentru fermierii moldoveni, o astfel de evoluție poate oferi oportunitatea valorificării mai profitabile a micii cantități disponibile pentru export”, a conchis expertul.
