Transportul naval de mărfuri al Republicii Moldova a recuperat, în primele cinci luni și jumătate ale anului 2026, cea mai mare parte din scăderea înregistrată în 2025. Potrivit analizei expertului în agro-market Iurie Rija, pe cale navală au ieșit din țară 785,9 mii tone de mărfuri, iar importurile au ajuns la 631,6 mii tone. Revenirea este susținută în principal de cereale, care reprezintă 89% din exportul naval, în timp ce pe partea de import cresc puternic combustibilii și fertilizanții.
În perioada 1 ianuarie – 10 iunie 2026, transportul naval de mărfuri al Republicii Moldova a revenit aproape la nivelul de dinaintea scăderii din 2025. Volumul mărfurilor ieșite din țară pe cale navală, export și tranzit, a ajuns la 785,9 mii tone, cu 36% mai mult decât în prima jumătate a anului trecut.
Totuși, nivelul rămâne cu 15% sub cel înregistrat în semestrul I al anului 2024, când activitatea portuară a fost mai puternică. În același timp, importurile au crescut mai accelerat, iar transbordarea totală prin porturile moldovenești a ajuns la circa 1,48 milioane tone. Acest volum este practic egal cu cel din semestrul I 2024 și mult peste cele 1,08 milioane tone din semestrul I 2025.
Cerealele rămân principalul motor al exportului naval
Revenirea transportului naval este susținută în primul rând de cereale. În perioada analizată, prin porturile Republicii Moldova au fost expediate 702,7 mii tone de cereale, cu 39% mai mult decât în semestrul I 2025.
Ponderea cerealelor în exportul naval a ajuns la 89%. Această cifră arată o tendință tot mai evidentă: exportul naval al Republicii Moldova depinde tot mai mult de materie primă agricolă neprelucrată. Dacă în 2022 cerealele reprezentau aproximativ două treimi din exportul naval, în 2025 ponderea lor a ajuns la 88%, iar în 2026 la 89%.
Dinamica pe culturi arată mai clar schimbările din export. Grâul a revenit aproape integral la nivelul din semestrul I 2024. În primele cinci luni și jumătate din 2026 au fost exportate 351,8 mii tone de grâu, după ce în 2025 volumul scăzuse aproape la jumătate.
Floarea-soarelui își consolidează rolul în exportul naval. Volumul exportat a crescut în fiecare perioadă analizată și a ajuns la 207,3 mii tone. Comparativ cu semestrul I 2024, exportul de floarea-soarelui s-a dublat, iar cultura deține acum aproximativ 26% din totalul exportat pe cale navală.
În schimb, porumbul, deși este peste nivelul din 2025, rămâne cu aproape o treime sub volumul din 2024. În perioada 1 ianuarie – 10 iunie 2026, exportul naval de porumb a fost de 139,8 mii tone, față de 203,5 mii tone în semestrul I 2024.
Produsele procesate se exportă, dar rămân mult sub nivelul din 2024
Exporturile de produse din prelucrarea cerealelor și oleaginoaselor – ulei de floarea-soarelui, șrot și DDGS – s-au refăcut parțial după scăderea puternică din 2025. Volumul lor a ajuns la 58,7 mii tone, de peste două ori mai mult decât în semestrul I 2025.
Un element important este reapariția șrotului de floarea-soarelui în statistici. În semestrul I 2025, exportul acestui produs fusese complet sistat, iar în perioada analizată din 2026 a ajuns la 18,9 mii tone.
Cu toate acestea, segmentul produselor procesate rămâne slab față de anul 2024. Volumul actual reprezintă doar o treime din nivelul semestrului I 2024 și numai 7% din exportul naval total.
Importurile cresc peste nivelul ambilor ani precedenți
Pe partea de marfă intrată în țară, analiza arată o cerere internă solidă. Importurile pe cale navală, fără tranzit, au ajuns la 631,6 mii tone, peste nivelul înregistrat atât în semestrul I 2025, cât și în semestrul I 2024.
Combustibilii au revenit puternic. Importul de motorină a ajuns la 125 mii tone, cu 49% mai mult decât în semestrul I 2025 și cu 10% peste nivelul din 2024. Importul de benzină a fost de 54,1 mii tone, în creștere cu 45% față de 2025 și cu 7% față de 2024.
O creștere semnificativă se observă și la fertilizanți. Volumul importat a ajuns la 119,9 mii tone, cu 52% mai mult decât în semestrul I 2025 și cu 44% peste nivelul din 2024. Potrivit analizei, fertilizanții continuă tendința de creștere de la an la an.
Materialele de construcții – criblură, nisip, pietriș și perlit – rămân cea mai mare categorie de import, cu 184,2 mii tone. Totuși, ponderea lor scade de la aproximativ o treime spre 29%, pe măsură ce inputurile strategice, precum combustibilii și fertilizanții, câștigă teren.
Giurgiulești își consolidează poziția de principal nod logistic
Cele două porturi ale Republicii Moldova evoluează în direcții tot mai distincte. Portul Internațional Liber Giurgiulești își întărește poziția de principal nod logistic al țării.
La export, Giurgiulești a ajuns la 582,2 mii tone, cu 32% peste nivelul din semestrul I 2025 și la doar 6% sub cel din semestrul I 2024. Cerealele expediate prin acest port au totalizat 508,3 mii tone, depășind nivelurile din ambii ani precedenți.
Creșterea este susținută de grâu, cu peste 206 mii tone, și de floarea-soarelui, cu 195 mii tone. Tot prin Giurgiulești trece integral exportul de produse procesate și aproape tot importul de combustibili și fertilizanți.
Pe transbordare totală, portul depășește chiar nivelul din semestrul I 2024. Această evoluție arată o specializare tot mai clară: cereale brute la ieșire și inputuri strategice la intrare.
Portul Ungheni se redresează parțial la export și crește la import
Î.S. Portul Fluvial Ungheni are o evoluție mai nuanțată. La export, portul se redresează după scăderea puternică din 2025. Volumul mărfurilor ieșite a ajuns la 203,7 mii tone, cu 52% mai mult decât în semestrul I 2025.
Totuși, față de semestrul I 2024, exportul prin Ungheni rămâne cu aproximativ o treime mai mic. Recuperarea este doar parțială și are la bază, în special, livrările de grâu.
Portul își păstrează profilul distinct. Este în continuare singurul prin care pleacă animale vii, cu un volum de 2,7 mii tone, și a preluat un flux de fier uzat.
Cea mai importantă tendință se vede însă la import. Ungheni crește peste ambii ani precedenți, ajungând la 193,6 mii tone. Volumul este cu 30% mai mare decât în 2025 și cu 52% peste nivelul semestrului I 2024. Creșterea este susținută de fertilizanți, sare, sodă și zahăr.
Astfel, Portul Fluvial Ungheni se reconfigurează ca un canal de aprovizionare agroindustrială, compensând prin import volatilitatea exportului de cereale.
Recolta mare poate pune presiune pe porturi
Pe fundalul revenirii transportului naval, atenția se mută spre lunile următoare. Prognozele din câmp indică un sezon agricol intens și o recoltă bogată, ceea ce înseamnă că presiunea asupra porturilor va crește.
În aceste condiții, operativitatea transbordării și a încărcării navelor devine la fel de importantă ca volumul recoltei. Fiecare zi câștigată la dană poate însemna contracte onorate la timp și costuri logistice mai mici. Aceste costuri se reflectă, în final, atât în prețul primit de fermier, cât și în prețul suportat la import.
„Experiența recentă arată cât de sensibil este echilibrul într-un port care lucrează la o capacitate limitată. Reținerea la dană a unei nave, din motive care țin de dotarea tehnică, poate provoca întârzieri pe întreg lanțul logistic. Măsurile de control și cerințele de securitate a navigației rămân necesare. Provocarea este ca acestea să fie aplicate fără a întrerupe fluxul portuar. Înaintea unui sezon cu volume mari, este esențial ca porturile din Giurgiulești să poată opera fără întreruperi”, a punctat Iurie Rija.
