Ce este compostul și cum îl puteți realiza pentru grădina dumneavoastră. La aceste întrebări vom răspunde în cadrul acestui articol. În primul rând, compostul este un amestec realizat din mai multe ingrediente (de origine vegetală și/sau animală) pe care îl folosim la fertilizarea solului. Beneficiul major este că o asemenea soluție este naturală și poate fi realizată cu diverse plante sau resturi pe care deja le avem.
Composturile sunt amestecuri de resturi vegetale, fermentate aerob, în prezența unor ingrediente, care activează fermentarea şi sporesc valoarea fertilizanta a îngrășământului. Pentru amplasarea locului în care vom realiza compostul este bine să rezervăm un loc suficient de mare, cca 10% din suprafață grădinii, ferit de vânturi puternice, semi umbrit, cu sursă de apă și acces ușor, scrie cultivaprofitabil.ro
Ce materiale putem utiliza pentru a face compost
Materiale de origine vegetală destinate compostării: frunze (în cazul compostului realizat numai din frunze acestea se vor tocă mărunt și se vor amestecă cu turbă, compost matur, iarbă tăiată sau pământ, în proporție de 2:1; calitatea depinde de tipul de material folosit- frunzele de fag conțin mult calciu, cele de stejar și acele de conifere produc un pH scăzut) iarbă, tulpini de floarea soarelui, coceni de porumb, vreji de cartofi și fasole, flori uscate, deșeuri de la florarii, fructe stricate (cele căzute se vor opări), resturi rezultate în urmă tăierilor din cursul anului, tescovina, resturi de legume, buruieni fără sămânța germinabilă, paie, rumeguș, scoarță de copac, trestie, cetină de molid (în cantități mici, mal de ape, gunoi menajer degradabil (de natură alimentară, resturi verzi menajere, deșeuri de grădina; sunt foarte umede și prea bogate în azot organic pentru a fi compostate singure; compostul este un amendament organic a cărui concentrații în N,P,K sunt variabile în funcție de natură deșeurilor care întră în compoziția acestora) hârtie (în cantități mici, exceptând cea cu tipăritură în culori).
Materiale de origine animală destinate compostării: gunoi de animale (în cazul compostului realizat numai din gunoi de grajd, raportul carbon / azot este favorabil între 12-20) , pene, par, oase zdrobite, sânge, coji de ouă, s.a.
Nu sunt destinate compostării : plante infestate cu boli sau dăunători, rădăcini de buruieni periculoase, buruieni purtătoare de semințe germinabile, metale, sticlă, plastic, cauciuc, hârtie colorată.
Obținerea compostului
Pentru cantități mici, se va adopta procedeul de compostare “în siloz” utilizând: saci PVC perforați, butoaie PVC sau din tablă (butoiului i se va tăia fundul; în pereți se vor face găuri de cca. 1 cm, pe două rânduri, 2 rânduri în partea de sus și 2 în cea de jos; butoiul se va așeza pe un grătar de lemn iar grătarul pe cărămizi; se vor folosi 2 butoaie, unul pentru colectare / pre compostare și un altul pentru compostarea propriu-zisă), țarcuri din lemn cu 2 compartimente.
Recomandare: Cum administrăm îngrășămintele naturale în grădina
Pre compostarea, constă în colectarea zilnică a deșeurilor menajere, la care se adaugă materialele destinate compostării. Materialele verzi sau umede, se stratifica cu cca. 30 % materiale uscate la care se adaugă puțin pământ și puțin var stins. Materialele grosiere (vreji, tulpini, s.a) se mărunțesc (5 cm).
Când realizăm compostarea?
Compostarea propriu-zisă, începe în momentul în care s-a colectat o cantitate suficientă de materiale (cel puțin 1 mc).Se realizează de regulă primăvară (la începutul lunii mai) și toamna (la începutul lunii septembrie).
În urmă compostării de primăvară, desfășurată pe parcursul a cca. 6 luni, se obține un compost semi descompus sau chiar descompus, în funcție de cât de corect am lucrat.
Compostarea de toamna este o compostare de 12 luni, în urmă căreia obținem un compost bine descompus de cea mai bună calitate.
Compostarea se realizează în silozurile amintite unde temperatura poate atinge 80 0C (compostare fierbinte), sau în grămezi prismatice (compostare caldă – la baza se așază un strat de cca. 20 cm de materiale grosiere mărunțite apoi un strat de 30-50 cm de material pre compostat peste care se împrăștie ingredientele de compostare, după care, dacă este cazul, se udă, de preferat cu plămădeală de urzică) unde temperatura atinge 40-60 o C. Prismele de compostare se instalează direct pe pământ, pentru a permite accesul ramelor și a altor viețuitoare din sol. Ambele procese se petrec aerob.
Ce este compostul cum îl putem face
Ingredientele se vor administra în următoarea ordine: balegă uscată de bovine în strat de 0.5-1 cm. grosime, humus în strat de 3-5 cm , amendament presărat. Prisma se înalta până la 80-120 cm, se acoperă cu un strat subțire de paie sau fan și apoi cu folie. Pentru a nu fi luată de vânt, peste capetele de folie se așază greutăți.
În cazul în care dispunem de cantități mari de gunoi de grajd, acesta se compostează separat, din ingrediente eliminându-se balegă și amendamentele, fiind păstrate doar humusul și plămădeală de urzică. Se efectuează pe platforme betonate cu captarea mustului în bazine.
Reguli de compostare
compostarea înseamnă amestecare;
amestecarea nu se face la întâmplare ci prin alternare de ud cu uscat, afânat cu compact, moale cu tare;
pentru descompunere este nevoie de apă și aer în cantități nici prea mari, nici prea mici.
O grămadă bine alcătuită întră repede în încălzire și nu mai este necesar să fie întoarsă. Eventualele erori, impun întoarcerea la cca. 3 luni.
Atunci când dispunem de gunoi de grajd proaspăt sau de cantități mari de frunze, se poate practică compostarea de suprafață / la rece (0-40 o C), prin încorporare sub cazma, nu mai adânc de 15 cm ( că și îngrășămintele verzi ), toamna târziu ( până primăvară , are loc o semi descompunere a materiei organice ) în primăvară se va efectua mobilizarea adâncă cu furcă sau cazmaua. Acest tip de compost se realizează pentru legumele mari consumatoare de hrană.
Compostul poate fi administrat în stare semi descompusa (pentru plantele mari consumatoare de hrană, sau atunci când îl utilizăm pentru mulcire), recomandabil este să fie utilizat în stare descompusă (în special în cazul speciilor mai puțin consumatoare de hrană: fasolea, mazărea, salată, ceapă, morcovul, ridichile, plantele medicinale și aromatice, florile, inclusiv cele de la ghivece). Compostul descompus se împrăștie pe sol într-un strat de 1-3 cm grosime și se încorporează cu sapă, de regulă cu ocazia primelor prășile.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
