Ce schimbă acordul cu Mercosur în comerțul global

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o fază decisivă, după ce a fost susținut politic de Consiliul Uniunii Europene în luna ianuarie. Acordul nu este încă pe deplin ratificat, urmând să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și ulterior supus votului Parlamentului European, dar direcția strategică este deja clară. Uniunea Europeană mizează pe acest acord ca pe un instrument de repoziționare economică și geopolitică, după tensiunile tarifare venite din partea SUA.

Potrivit expertului în agro-market, Iurie Rija, din punct de vedere economic, relația comercială dintre Uniunea Europeană și Mercosur indică un volum total al schimburilor comerciale de peste 111 miliarde de euro pentru anul 2024, cu exporturi europene către Mercosur de 55,2 miliarde de euro și importuri din Mercosur de 56 miliarde de euro.

Arhitectura acordului prevede din partea statelor Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay) eliminarea taxelor vamale pentru 91 la sută dintre exporturile europene, inclusiv pentru sectoare industriale sensibile precum cel auto, unde nivelul actual al tarifelor ajunge până la 35 la sută. Uniunea Europeană, la rândul său, s-a angajat să elimine treptat taxele pentru 92 la sută dintre exporturile Mercosur.

Structura schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur înainte de acord evidențiază o diviziune pe lanțul valoric, în care Mercosur a fost furnizor preponderent de produse agricole, alimentare și materii prime, iar Uniunea Europeană exportator de bunuri industriale. În 2024, importurile UE din Mercosur au fost concentrate pe produse minerale, materii prime agricole precum soia, cafeaua și cerealele,

precum și pe produse alimentare procesate, categoriile date cumulând cea mai mare parte a fluxurilor comerciale. În timp ce cerealele, oleaginoasele și șroturile intrau deja fără taxe vamale, produsele alimentare, băuturile, tutunul și animalele vii erau supuse unor tarife ridicate, cuprinse între 10 și 35 la sută, tocmai pentru a proteja sectoarele sensibile ale agriculturii europene.

În sens invers, exporturile Uniunii Europene către Mercosur au avut o structură predominant industrială, bazată pe mașini, utilaje, aparate, echipamente de transport, produse chimice și farmaceutice, precum și instrumente tehnice și medicale. Categoriile respective reprezintă nucleul valoric al livrărilor europene. Înainte de acord, tocmai aceste produse cu valoare adăugată ridicată erau afectate de cele mai mari bariere tarifare pe piețele Mercosur, în special în cazul mașinilor și echipamentelor industriale, unde taxele vamale ajungeau până la 35 la sută.

Analiza structurii comerciale arată că, până în prezent, statele Mercosur au avut o importanță relativ redusă pentru exporturile Uniunii Europene. În anul 2024, exporturile totale ale Uniunii Europene către restul lumii s-au ridicat la 2 584 miliarde de euro, din care doar 55,2 miliarde de euro au avut ca destinație țările Mercosur. Astfel, blocul Mercosur a reprezentat doar 2,14% din totalul exporturilor UE. Fie că vorbim despre mașini și aparate, produse chimice și farmaceutice, echipamente de transport, metale sau instrumente optice și medicale, ponderea Mercosur în exporturile europene pe fiecare segment se situează constant între 1,5% și 2,7%, mult sub nivelurile înregistrate în relația cu SUA, China, Regatul Unit sau chiar Turcia și Elveția. Din perspectiva dată, Mercosur este pentru Uniunea Europeană abia al șaptelea partener comercial.

În schimb, relația are o importanță strategică mult mai mare în sens invers. Exporturile totale ale țărilor Mercosur către lume sunt estimate la circa 460 miliarde euro anual, iar livrările către Uniunea Europeană se ridică la 56 miliarde euro, ceea ce înseamnă o pondere de 13–14% din total. Uniunea Europeană este astfel al doilea partener comercial pentru Mercosur, după China și înaintea Statelor Unite, absorbind volume mari de produse agricole, alimentare și materii prime.

„Din aceste date se desprinde o concluzie economică: acordul UE–Mercosur este structural mai important și mai avantajos pentru țările Mercosur decât pentru Uniunea Europeană. Pentru UE, acordul deschide suplimentar o piață care reprezintă doar o fracțiune din exporturile sale globale, în timp ce pentru Mercosur accesul preferențial la piața europeană înseamnă consolidarea unuia dintre principalele sale canale de export. Asimetria dată explică atât interesul ridicat al țărilor sud-americane pentru liberalizarea comerțului, cât și rezervele exprimate în interiorul Uniunii Europene, mai ales din partea statelor și sectoarelor agricole sensibile”, a conchis expertul.