Conflictul de la graniță cu Republica Moldova a adus numeroase provocări în sectorul agricol şi în acest an, iar importurile de cereale şi oleaginoase ieftine din Ucraina au avut un impact negativ asupra veniturilor fermierilor, care s-au confruntat cu preţuri scăzute, concurenţă neloială pe piaţă şi dificultăţi tot mai mari în finanţarea activităţii agricole.
Nemulţumirile fermierilor din ţările est-europene iau amploare
Începutul primăverii aduce mari nemulţumiri agricultorilor din estul Europei care şi-au văzut invadate pieţele cu cerealele ieftine din Ucraina, determinând ample proteste în Polonia şi Bulgaria, în contextul în care Comisia Europeană a propus, la sfârşitul lunii februarie, prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Spre finalul lunii martie, Comisia Europeană a anunţat că va recurge la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.
Însă, sprijinul financiar propus de Bruxelles a fost extrem de mic, de 56,3 milioane de euro, din care Poloniei îi revenea 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane, iar României, cea mai mică sumă, respectiv 10,05 milioane euro. În plus, CE a autorizat cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat. Propunerea a fost aprobată în data de 30 martie 2023.
Ţări din estul Europei interzic unilateral importurile de cereale din Ucraina
Situaţia creată pe pieţele celor şase state-membre de importul produselor agroalimentare din Ucraina a început să fie abordată în mod unitar, Polonia şi Ungaria fiind primele ţări care au decis să interzică unilateral importurile ucrainene pentru a proteja sectorul agricol local, după ce o avalanşă a ofertei a redus preţurile în întreaga regiune. S-au alăturat ulterior, Slovacia şi Bulgaria, pe motiv că un aflux de cereale ieftine din Ucraina ameninţă veniturile fermierilor lor. Toate aceste ţări au fost criticate de Bruxelles, care a apreciat că acestea ar putea încălca politica comercială a blocului comunitar.
România s-a abţinut să facă acest lucru, dar a precizat că va adopta restricţiile care vor fi convenite în cadrul unui acord mai amplu la nivelul UE.
La finele luni aprilie, Polonia şi alte patru state membre UE, inclusiv România, au convenit o serie de restricţii privind cerealele din Ucraina în cadrul unui acord cu Executivul comunitar, înlocuind interdicţiile lor unilaterale impuse la importurile de cereale din Ucraina. Măsurile urmau să se aplice la grâu, porumb, rapiţă, seminţe şi ulei de floarea soarelui până la data de 5 iunie, cu posibilitatea de a fi extinse până la finele anului.
Astfel, decizia Comisiei Europene prin care s-au instituit măsuri preventive excepţionale şi temporare cu privire la importurile unui număr limitat de produse din Ucraina a intrat în vigoare din data de 2 mai 2023, scrie Agerpres.
CE alocă fonduri mai mari pentru România
Totodată, Executivul comunitar a transmis că va mai aloca încă 100 de milioane de euro din fondul de criză pentru sprijinirea celor mai afectate ţări de importurile agricole ucrainene. România urma să primească de această dată 29,73 milioane de euro, a doua sumă după Polonia (39,33 milioane de euro).
O lună mai târziu, pe 23 mai, fermierii români participă la Bruxelles, la manifestul fermierilor şi cooperativelor organizat de Grupul de la Vişegrad extins (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria şi Slovacia), nemulţumiţi în continuare de dezechilibrele grave din sectorul agroalimentar. Reprezentanţii asociaţiei din România au susţinut că stocurile sunt la 150% din nivelul tipic pentru acea perioadă a anului, iar odată cu următoarea recoltă exista posibilitatea să nu aibă cui să vândă, dar şi să nu fie loc de depozitare pentru cerealele şi seminţele oleaginoase din recolta viitoare.
Potrivit acestora, culoarele de solidaritate nu funcţionau, situaţia fiind cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale pentru produsele agricole ucrainene care intră în UE, unde au fost importate grâu, porumb şi soia, chiar dacă acestea erau destinate ţărilor terţe sau cumpărătorilor tradiţionali de produse ucrainene.
Pentru că situaţia nu dădea semne de redresare, în data 5 iunie, Comisia Europeană a decis prelungirea interzicerii importurilor de cereale din Ucraina, pentru ţările din estul Europei, până la data de 15 septembrie 2023.
Cerealele ucrainene au generat o activitate record în portul Constanţa
Reprezentanţi ai autorităţii portuare au declarat că în primele 11 luni ale acestui an portul Constanţa a expediat 32,6 milioane de tone de cereale, în condiţiile în care cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone.
Portul Constanţa a devenit cea mai importantă rută alternativă de export pentru Ucraina, după invazia rusească de anul trecut. Cerealele ucrainene ajung în Constanţa pe cale rutieră, feroviară şi cu barjele pe Dunăre.
În perioada ianuarie - noiembrie 2023, Ucraina a expediat 13 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la 11,7 milioane de tone până la finele lunii octombrie, şi 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.
