La nivel național, Republica Moldova își direcționează cea mai mare parte a suprafețelor cultivate către culturile tehnice. Datele arată că 44% (504.170 de hectare) din întreaga suprafață însămânțată este destinată floarei-soarelui, rapiței, soiei, sfeclei de zahăr sau tutunului. Orientarea nu este întâmplătoare: culturile tehnice oferă, în condiții de respectare a tehnologiilor agricole, o marjă comercială mai ridicată comparativ cu cele cerealiere clasice. Datele se conțin în analiza efectuată de expertul în agro-market Iurie Rija.
Pe locul doi, cu o pondere de 38% (436.435 de hectare), se situează culturile de toamnă – grâu, secară și orz, care rămân fundamentale pentru securitatea alimentară și balanța comercială a țării. În schimb, culturile cerealiere de primăvară și leguminoasele – în mare parte porumb și orz de primăvară – ocupă 18% (206.538 de hectare) din suprafață.
Cea mai mare pondere a terenurilor dedicate culturilor tehnice se regăsește în raionul Briceni, unde acestea acoperă 61% (15 mii de hectare) din total. Este o zonă cu tradiție agricolă orientată spre diversificare, în special floarea-soarelui, rapiță și soia, care asigură exporturi competitive. În municipiul Chișinău, culturile tehnice reprezintă 56% din total, semn că și în proximitatea urbană agricultura se specializează în culturi cu valoare ridicată. Alte raioane nordice confirmă tendința: Ocnița și Râșcani cu câte 51% și Glodeni cu 50%. Astfel, nordul Moldovei concentrează suprafețele de culturi tehnice, ce face din regiune un pol al materiilor prime pentru industria uleiurilor vegetale și pentru export.
Dacă analizăm culturile de toamnă (grâu, secară, orz), observăm o concentrare în sudul țării. Liderul absolut este Taraclia, cu o pondere de 51% din suprafață, urmată de UTA Găgăuzia cu 49%, Basarabeasca cu 45% și Cantemir cu 44%. În așa mod, sudul mizează pe culturi tradiționale de toamnă, în special pe grâu, ceea ce îl face vulnerabil în anii secetoși.
La capitolul cerealiere de primăvară (în principal porumb și orz de primăvară), lider este Căușeni, cu 11,8 mii de hectare, adică 22% din suprafața însămânțată a raionului. Este urmat de Edineț, cu 10.741 de hectare (26%). Dacă privim însă ponderea, nu doar suprafața absolută, remarcăm raioane din centru: Nisporeni (35%), Călărași (34%) și Strășeni (33%), însă suprafețele aici sunt reduse, pentru că raioanele sunt mici ca întindere.
De altfel, situația din Căușeni este deosebită. Raionul a ocupat liderismul la suprafața însămânțată cu culturi de primăvară în acest an, însă experiența anilor precedenți arată că alegerea comportă riscuri. Porumbul, care domină în structura culturilor de primăvară, a fost adesea afectat de condiții climatice nefavorabile, ce a redus productivitatea și veniturile fermierilor. Din punct de vedere economic, concentrarea excesivă pe cultura dată, într-o regiune vulnerabilă la secetă este riscantă pentru stabilitatea financiară a agricultorilor locali.
