În 2000, Republica Moldova producea aproape tot laptele de care avea nevoie. În 2026, șase din zece produse lactate de pe masa moldovenilor provin din import. Potrivit unei analize prezentate de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în 2026, aproximativ 60% din consumul de produse lactate va fi acoperit din import, comparativ cu doar 1% în anul 2000.
Producția internă provine din două surse: fermele comerciale și gospodăriile populației. Fermele au înregistrat o creștere remarcabilă — de la 14,7 mii de tone în 2011 la circa 64 de mii de tone în 2025, cu o estimare de 70 de mii de tone pentru 2026.
„Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat expertul.
Economistul a evidențiat că, după 2022, fermele de lapte au înregistrat o redresare, susținută de subvențiile statului și alte măsuri de sprijin. Cu toate acestea, această evoluție nu reușește să acopere golul lăsat de gospodăriile casnice, unde numărul de vaci și cantitățile de lapte sunt în scădere continuă.
Între timp, cererea de produse lactate rămâne ridicată. Consumul total în Republica Moldova ajunge la aproximativ 85,3 mii de tone de lapte, 40,2 mii de tone de iaurt și chefir, 14 mii de tone de cașcaval și brânzeturi, 6,9 mii de tone de unt și 2,3 mii de tone de lapte condensat. O bună parte din aceste volume, mai ales produsele cu valoare adăugată, este acoperită din import.
Datele prezentate arată că, în anul 2000, producția locală acoperea 99% din consumul de lactate al Republicii Moldova. În 2020, importurile ajunseseră la 38%, iar pentru 2026 se estimează că 60% din consum va fi asigurat din import.
„Începând cu 2023, R. Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este utilizat pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval, brânzeturi – sunt din import”, a subliniat expertul.
În 2025, din cele aproximativ 246 de mii de tone echivalent lapte produse intern, doar 64 de mii de tone provin din ferme, restul revenind gospodăriilor casnice, a căror producție este în scădere continuă. În 2026, gospodăriile sunt estimate să producă circa 160 de mii de tone, iar fermele aproximativ 70 de mii de tone.
Veaceslav Ioniță a semnalat și o creștere rapidă a consumului de produse cu valoare adăugată, în special cașcaval și brânzeturi tari. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la 400 de grame în anii 2000 la 6,9 kg în 2025, cu o estimare de 8,3 kg în 2026. Peste 85% din acest consum este acoperit din import.
„Avem o piață în creștere, dar am pierdut-o în favoarea importurilor. R. Moldova nu are suficient lapte pentru procesare industrială, iar fără investiții în ferme și procesare, dependența va crește”, a avertizat Ioniță.
Balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat semnificativ. Dacă anterior Republica Moldova exporta mai mult decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în special de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.
Economistul a subliniat că, deși fermele de vaci înregistrează o creștere, aceasta nu compensează declinul producției din gospodăriile casnice.
„Fără relansarea colectării laptelui și stimularea procesării interne, R. Moldova riscă să rămână structural dependentă de importuri, inclusiv pentru produse de bază”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Economistul avertizează că o eventuală majorare a TVA în sector ar putea lovi suplimentar o industrie deja fragilă.
