В Молдове

90% din solul arabil este în pericol de degradare până în 2050

Автор: AgroExpert
solul arabil este în pericol de degradare până în 2050 - agroexpert.md

Circa 80 de organizaţii neguvernamentale de mediu din lume, printre care Salvează Solul, au aprobat la finele anului trecut un document cu recomandări de politici, solicitând facilitarea accesului fermierilor la finanțări climatice în vederea refacerii solurilor.

„Principalele recomandări de politici prevăd facilitarea accesului fermierilor la finanțări climatice pentru a adopta practici agroecologice regenerative; creșterea alocării de finanțări climatice către fermieri pentru crearea de rezervoare de carbon pe terenurile agricole; dezvoltarea de politici și infrastructuri de sprijin pentru adoptarea de practici sustenabile de utilizare a terenurilor; mobilizarea investițiilor private în domeniul regenerării solului; integrarea restaurării solului în strategiile de finanțare climatică. „Aceste recomandări esențiale de politici vizează abilitarea fermierilor și facilitarea restaurării solului, după principiile agroecologiei regenerative”, explică organizaţia Salvează Solul, scrie Moldpres.

Ce este agroecologia regenerativă?

Agroecologia regenerativă se referă la diverse tipuri de practici agricole – precum agricultura regenerativă, agroecologia și sistemele sustenabile de administrare a solului – care sporesc materia organică și viața din solurile agricole. Agroecologia regenerativă susține biodiversitatea, captarea carbonului, restaurarea ecosistemelor și sistemele alimentare mai sănătoase, contribuind la reziliența climatică globală.

Solul sănătos stă la baza rezilienței climatice, a securității alimentare și a creșterii economice. Cu toate acestea, degradarea solului a compromis beneficiile agroecosistemului, 40% din terenurile globale fiind deja degradate, iar 90% din solul arabil al Pământului fiind în pericol de degradare până în 2050.

Implementarea practicilor agroecologice regenerative la nivel mondial ar putea contribui cu 27% din captarea de carbon necesară pentru a limita încălzirea globală la o creștere mai mică de 2°C.

Cu toate acestea, lipsa sprijinului financiar limitează capacitatea fermierilor de a abandona practicile convenționale, care degradează solul. Fermierii mici, care reprezintă o treime din producătorii mondiali de alimente, primesc mai puțin de 1% din finanțarea climatică globală, în ciuda rolului lor crucial pentru securitatea alimentară și mediu.

Pentru a rezolva această problemă, recomandările de politici lansate de ONG-uri pledează pentru a face accesibile finanțările climatice pentru fermieri, permițându-le să treacă la agroecologia regenerativă, să îmbunătățească sănătatea solului, să capteze carbonul și să securizeze sistemele alimentare, consolidând în același timp reziliența climatică și sprijinind biodiversitatea.

Solurile degradate sunt în prezent emițători semnificativi de carbon, agravând încălzirea globală.

Conform proiecțiilor FAO, 90% din solul arabil al Pământului este în pericol de degradare până în 2050 din cauza practicilor agricole nesustenabile. În prezent, miliarde de oameni sunt afectați de degradarea terenurilor, cauzată în mare parte de monoculturi, utilizarea excesivă a substanțelor chimice și practicile care perturbă solul.

Dacă ar exista sprijin pentru tranziție, solurile agricole ar putea deveni rezervoare active de carbon, oferind una dintre cele mai eficiente strategii disponibile de atenuare a schimbărilor climatice. Cu toate acestea, micii fermieri – care produc până la 70% din alimente în unele regiuni – nu au suficient acces la finanțări climatice pentru a adopta aceste practici regenerative.

Redirecționarea fluxurilor financiare către dezvoltarea solurilor vii și sănătoase prin practici agroecologice regenerative este imperativă. Această schimbare este crucială pentru consolidarea securității alimentare, îmbunătățirea captării carbonului și oferirea de beneficii ecosistemice, cum ar fi prevenirea inundațiilor și a secetei.

Agricultura regenerativă, o nouă oportunitate şi pentru fermierii din Moldova

Agreena, cea mai importantă companie de certificare a carbonului din sol, anunță noi oportunități pentru fermierii din Republica Moldova, continuând obiectivul de a-i susține în tranziția către agricultura regenerativă, prin programul AgreenaCarbon.

În ultimii o sută de ani, Republica Moldova a înregistrat schimbări semnificative ale temperaturilor și precipitațiilor medii. Țara a devenit mai caldă, cu o creștere medie a temperaturii de peste 1°C, în timp ce creșterea precipitațiilor a constituit doar 54.7 mm, potrivit Agenției de Mediu.

AgreenaCarbon este primul program de certificare a carbonului din sol din Europa, care primește o atenție internațională semnificativă, deoarece fermierii pot elimina carbonul din atmosferă și îl pot stoca în solurile lor.

Măsurând cantitatea de carbon din sol produsă într-un an de recoltă, Agreena oferă fermierilor certificate care pot fi ulterior vândute pe piața voluntară de carbon, fiecare dintre acestea fiind echivalent cu o tonă de CO2.

„Agricultura regenerativă capătă o amploare tot mai mare la nivel global. De aceea, ne bucurăm să fim prezenți și pe piața din Republica Moldova, una dintre țările care ține pasul cu schimbările practicilor agricole și inovația tehnologică.

 

Numărul certificatelor de carbon pe care-l acordăm anual depinde foarte mult de suprafețele arabile ale fermei înscrise în program, de practicile pe care fermierul le adoptă şi de pașii tranziţiei pe care-i urmează. Avem fermieri care fac o mică schimbare în ferma lor, dar și fermieri care adoptă întreg pachetul de practici conservative, putând astfel obține până la 3-4 certificate pe hectar”, explică Mihaela-Monica Vasile, reprezentant Agreena în România și Republica Moldova.

Recomandări de politici

  • Creșterea alocării de finanțări climatice pentru sprijinirea tranziției fermierilor către agricultura durabilă.
  • Creșterea granturilor, subvențiilor și a împrumuturilor cu dobândă redusă, prioritizând finanțările care le permit fermierilor să adopte practici sustenabile de administrare a terenurilor.
  • Facilitarea accesului la finanțare climatică pentru fermieri printr-o monitorizare la nivel de procese
  • Având în vedere că sechestrarea carbonului în solurile agricole vii este graduală, fermierii ar trebui să primească sprijin pentru administrarea continuă a terenurilor.
  • Dezvoltarea politicilor și infrastructurii de sprijin.
  • Stabilirea programelor de formare tehnică, accesului la piață și a stimulentelor pentru a încuraja tranziția către practici de captare a carbonului.
  • Mobilizarea investițiilor private în agricultura favorabilă naturii
  • Încurajarea sectorului financiar să creeze, de exemplu, fonduri de impact și instrumente de creditare pentru a sprijini practicile regenerative.
  • Integrarea restaurării solului în strategiile de finanțare climatică
  • Recunoașterea restaurării solului drept o soluție esențială bazată pe natură, cu potențialul de a capta carbonul, de a susține biodiversitatea și de a consolida serviciile ecosistemice.

„Asigurarea finanțărilor climatice pentru agroecologia regenerativă capacitează fermierii pentru a deveni custozi ai soluțiilor climatice. Prin sprijinirea adoptării acestor practici și prin captarea carbonului putem inversa degradarea solului, spori biodiversitatea și construi sisteme alimentare reziliente. Aceste recomandări de politici sunt esențiale pentru transformarea agriculturii într-o forță favorabilă naturii în lupta globală împotriva schimbărilor climatice. Sperăm cu tărie ca aceste recomandări să fie puse în aplicare cât mai curând posibil, de dragul solului și al viitorului nostru colectiv”, spune Praveena Sridhar, coordonator tehnic al mișcării Salvează Solul.

La rândul său, alt reprezentant al Mişcării susţine că „aceste recomandări sunt un mariaj între economie și ecologie”.

„În timp ce practicile de agricultură regenerativă integrate cu pomicultura și creșterea animalelor îmbunătățesc calitatea solului, acestea cresc, de asemenea, productivitatea culturilor și venitul net al agricultorilor. Odată ce aceștia finalizează tranziția, nevoia lor de a achiziționa inputuri agricole de pe piață se reduce, ceea ce duce la scăderea costurilor de cultivare și la creșterea venitului net. Aceste practici dezvoltă, de asemenea, rezistența solului la șocurile climatice, iar sistemele de policultură îi protejează pe agricultori de riscurile pieței. Sprijinirea acestor fermieri prin finanțări climatice în perioada de tranziție este vitală pentru ca agricultura regenerativă să devină un succes la scară largă, ceea ce este esențial pentru viitorul omenirii”, estimează Anand Ethirajalu, director de proiect al inițiativelor operaționale ale Mișcării Salvează Solul.

Mișcarea „Salvează Solul” este susținută de World Food Programme, Organizaţia Națiunilor Unite, World Economic Forum, mai mulţi lideri politici și spirituali.

⚡️ Следите за новостями Agroexpert в ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!