În fiecare an, odată cu recoltarea culturilor spicoase, mulți agricultori aleg să-și curețe terenurile prin arderea miriștilor. Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Meiului (IPM), deși această practică poate părea rapidă și eficientă, efectele sale asupra mediului și sănătății sunt devastatoare.
Arderea miriștilor are efecte distructive asupra mediului și sănătății publice:
1. Poluarea aerului: Fumul rezultat din ardere conține particule toxice și gaze nocive, cum ar fi monoxidul de carbon, dioxidul de azot și particule fine, care pot afecta grav sănătatea respiratorie a oamenilor și a animalelor.
Poluarea aerului poate duce la agravarea bolilor respiratorii și cardiovasculare.
2. Distrugerea solului: Arderea vegetației distruge microorganismele esențiale din sol, reducând fertilitatea acestuia și afectând negativ capacitatea de a susține culturi viitoare. Solul devine astfel mai vulnerabil la eroziune și mai puțin productiv.
3. Pierderi de biodiversitate: Focul distruge habitatul natural al multor specii de plante și animale, conducând la pierderea biodiversității și la dezechilibre ecologice majore.
4. Acest lucru afectează întregul ecosistem, ducând la scăderea populațiilor de insecte benefice și la creșterea riscului de infestări cu dăunători.
5. Emisii de gaze cu efect de seră: Arderea vegetației contribuie la creșterea emisiilor de dioxid de carbon și metan, gaze cu efect de seră responsabile de încălzirea globală. Astfel, arderea miriştilor agravează problemele legate de schimbările climatice.
Metode ecologice și sustenabile de gestionare a resturilor vegetale:
1. Compostarea: Resturile vegetale pot fi transformate în compost, un îngrășământ natural care îmbunătățește calitatea solului și contribuie la creșterea plantelor. Compostarea nu doar că reduce deșeurile, dar și întărește structura solului.
2. Mulcirea: Utilizarea resturilor vegetale ca mulci ajută la menținerea umidității solului, previne eroziunea și îmbunătățește structura solului. Mulciul protejează solul de temperaturile extreme și reduce necesitatea irigațiilor frecvente.
3. Reciclarea agricolă: Resturile vegetale pot fi folosite pentru hrana animalelor sau transformate în biomasă pentru producerea de energie. Aceasta nu doar că reduce poluarea, dar și aduce beneficii economice prin valorificarea deșeurilor.
Conform legislației în vigoare, arderea miriştilor și a resturilor vegetale este strict interzisă, iar nerespectarea acestei interdicții poate atrage sancțiuni severe.
„Este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să respectăm aceste reglementări și să ne implicăm activ în protejarea mediului înconjurător. Fiecare dintre noi poate contribui la protejarea mediului și a sănătății publice prin adoptarea unor practici ecologice”, susțin inspectorii de mediu.
