Asociația Procesatorilor din Industria Alimentară „Speranța-Con” solicită autorităților să revizuiască intenția de instituire a unei cote unice de TVA de 20%, începând cu 1 octombrie 2026, și propune stabilirea acesteia la nivelul de 12–14%. Poziția este formulată într-o adresare transmisă Ministerului Finanțelor, cu copii către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Potrivit lui Mircea Manoli, directorul executiv al Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „Speranța-Con”, membrii asociației susțin eforturile autorităților de reducere a deficitului bugetar, dar atrag atenția asupra riscurilor pe care le-ar putea genera o cotă unică de TVA de 20% pentru industria alimentară.
„Referitor la proiectul de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale membrii Asociației SPERANȚA-CON comunică următoarele. Împărtășim preocupările și susținem eforturile guvernării orientate spre reducerea, cel puțin parțială, a deficitului bugetar național existent la moment. Mai mult, unele prevederi ale proiectului de lege prenotat — taxa zero pe profitul reinvestit, restituirea accizelor pentru motorina utilizată în agricultură, plafonarea unor taxe locale — ar putea avea un efect benefic asupra afacerilor din domeniul industriei alimentare”, se arată în adresare.
Cu toate acestea, principala preocupare exprimată de „Speranța-Con” vizează instituirea unei cote unice de TVA de 20%. Asociația susține că această măsură ar putea duce la dublarea volumului de circulante financiare ale întreprinderilor alimentare înghețate în TVA spre restituire, în unele cazuri fiind vorba despre zeci de milioane de lei.
„În industria alimentară, procurarea materiei prime, achitarea costurilor de producere și, implicit, achitările TVA au loc timp de 4 luni pe an, iar recuperarea TVA ca urmare a realizării produselor finite are loc peste 4–12 luni după fabricare. Astfel, dacă la moment o întreprindere alimentară de dimensiuni medii/mari are circulante financiare înghețate în TVA de aproximativ 20 milioane MDL, atunci, în cazul unui TVA de 20%, această sumă a TVA-ului înghețat spre restituire va ajunge la aproximativ 50 milioane MDL per companie. Problema dată este deosebit de gravă pentru companiile din industria alimentară orientate spre export”, susține Mircea Manoli, directorul executiv al Asociației Procesatorilor de Fructe și Legume „Speranța-Con”.
Asociația avertizează, de asemenea, că majorarea TVA ar putea avea efecte în lanț asupra mai multor sectoare economice, inclusiv asupra costurilor suportate de industria alimentară.
„Instituirea unei cote unice TVA în mărime de 20% va duce inevitabil la inflație galopantă în absolut toate sectoarele economiei — industrie, agricultură, resurse energetice, construcții, HORECA etc. În sectorul alimentar acest fenomen se va resimți îndeosebi, deoarece industria alimentară utilizează activ produsele altor industrii conexe, pentru care TVA la fel va crește”, mai afirmă Mircea Manoli.
Un alt risc semnalat vizează reducerea puterii de cumpărare a populației pentru produsele alimentare. Asociația susține că prețurile la alimente ar putea crește mai rapid decât salariile, chiar și în contextul reducerii impozitului pe venit la 7%. În mod special, ar putea fi afectate păturile social vulnerabile, precum pensionarii, șomerii și persoanele întreținute, care nu ar resimți direct efectele reducerii impozitului pe venit, dar ar suporta scumpirea produselor alimentare, inclusiv a celor de bază. În acest context, „Speranța-Con” menționează că proiectul de lege prenotat nu conține, în opinia Asociației, mecanisme de compensare a populației în cazul creșterii prețurilor la produsele alimentare.
Asociația afirmă că optează în continuare pentru stabilirea unui TVA unic la nivel de 12–14%, nivel pe care îl consideră apropiat de media ponderată actuală. Reprezentanții procesatorilor susțin că, în statele europene, cu mici excepții, practica răspândită este aplicarea unei cote reduse de TVA pentru produsele alimentare.
Pe lângă revizuirea cotei TVA, Asociația solicită ca reformele fiscale să fie însoțite de măsuri de sprijin pentru producția industrială națională. Printre măsurile indicate se numără scutirea de taxe vamale pentru materia primă și utilajele importate, utilizate în scopuri de producere, precum și plafonarea reducerilor comerciale plătite de producători rețelelor comerciale locale.
„Suplimentar, considerăm că astfel de reforme fiscale grandioase pot fi promovate doar în paralel cu alte măsuri de sprijin a producției industriale naționale, cum ar fi scutirea de taxe vamale a materiei prime și utilajelor importate, utilizate în scopuri de producere — regim vamal destinație finală — și plafonarea la 20% a reducerilor comerciale plătite de producătorii rețelelor comerciale locale. Există riscul ca comercianții să solicite reduceri comerciale suplimentare de la producători, pentru a reduce din creșterea prețurilor la raft — practică comercială neloială”, a punctat Mircea Manoli.
Totodată, Asociația solicită introducerea taxei vamale zero la importul materiei prime utilizate în producerea alimentară, ca parte a proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale. Mai mult, „Speranța-Con” consideră că reformele fiscale de amploare ar trebui promovate în paralel cu măsuri de sprijin pentru producția industrială națională. Printre acestea sunt indicate scutirea de taxe vamale pentru materiile prime și utilajele importate utilizate în scopuri de producere, precum și plafonarea la 20% a reducerilor comerciale plătite de producători rețelelor de retail.
Asociația susține că o asemenea plafonare ar reduce riscul ca retailerii să solicite reduceri comerciale suplimentare din partea producătorilor, pentru a diminua creșterea prețurilor la raft, practică pe care o califică drept comercială neloială.
