Vă amintiți cum arată familiile din filmele europene despre fermieri? Oameni îmbrăcați colorați, degajați, care primesc plăcere de la comunicarea cu pământul, plante, animale și poartă pe chip un zâmbet care parcă sfidează nerușinat volumul de lucru pe care-l fac zilnic? Păi iată, am găsit și în Republica Moldova, în satul Văleni așa o familie – mama, tata, cei trei copii, nora și cel mai proaspăt membru al familiei - nepoțelul.
De la mic la mare sunt implicați în procesul de dezvoltare a fermei recent create. Mama Liliana și Adrian, fiul mai mare sunt responsabili de idei, iar tata Gheorghe este cel care implementează și realizează propunerile. Fiica Diana vine cu sfaturi inovative, lucru firesc, de altfel, doar e studentă la medicină, la Galați și e la curent cu toate noutățile. Iar fiul cel mic, Denis, mai în glumă, mai în serios, uneori își cere timp personal - ca orice adolescent, are nevoie de mai mult spațiu.
Ana, soția lui Adrian s-a specializat în gastronomie, ea verifică sau inventează rețete din lactate: iaurt, cașcaval, chefir, plăcintă cu brânză și multe alte bunătăți dulci sau sărate.
Familia Balmuș și-a început afacerea modest, au cumpărat patru vaci și câteva capre. Nu le place să facă lucrurile cu jumătățile de măsură, așa că și-au propus să ridice un grajd dotat pentru animalele lor. Au aflat despre concursul organizat de GAL-ul „Lunca Prutului de Jos”, au depus cerere de participare, au câștigat și au primit finanțarea pentru realizarea obiectivului.
Am ajuns la poarta familiei, pe la 12, exact la amiază, când soarele deja dogorea, dar pe străzile satului se vedeau urmele lăsate de inundațiile din ajun. A fost dificil să înțelegem cine este șeful și cine gestionează afacerea. Liliana ne-a salutat cu blândețe, dar l-a încurajat pe Adrian să ne conducă la grajd. În timp ce ne deschidea ușa de lemn a fermei, fiul a început să ne povestească într-o română perfectă despre ideea fermei:
„Părinții aveau câțiva bani adunați și au decis să cumpere patru vaci. Apoi, au aflat de posibilitatea finanțărilor europene și își doreau să facă un grajd pentru animale. Așa a pornit ideea. Dar totul a evoluat rapid și acum vedeți ce este aici.”
E tare deosebit grajdul vostru, de unde v-ați inspirat?
Inițial ne-am uitat la fermele moderne cum funcționează. Bine, în fermele moderne, teritoriul este mai mare. Hrana se dă mecanizat, dar la noi nu se va da mecanizat. În general spațiile, modul cum îi aranjat, este preluat din fermele mari, europene. Acum sperăm că o să ne extindem și că vom ajunge la așa nivel. (Intervine mama) La început noi nu aveam acest grajd, puneam mâncarea în iesle și o dădeau pe jos, o călcau în picioare. Atunci ne-am gândit cum să facem ca să fie și pentru ele bine. Și hrana să nu o murdărească. Să fie curat, să aibă și căldură. Vedeți că am pus jos aici lemn să nu stea pe ciment. Ne-am străduit să facem în așa fel, încât să fie condiții atât pentru noi, cât și pentru ele.
Cât timp a durat construcția grajdului?
Așa să zic, vreo două luni cred, dar încă nu am finalizat pentru că a fost perioada asta de ploi și nu am putut să ne facem treaba până la capăt.
Cât a costat construcția acestei încăperi?
Un calcul fix nu aveam, dar în materialele de construcții s-au investit mai mult de 60 de mii de lei. Am avut de câștigat că noi toți ne-am implicat în procesul de construcție și n-am achitat pentru muncă.
Când a venit vorba de bani s-a conectat la discuție și Liliana, care cu toată modestia ei, a trebuit să-și recunoască meritele
„Copiii vor să plece, nu se ocupă ei de afacere. Fata este studentă la medicină și nu are timp, așa doar ne ajută când poate. Mai mult este afacerea soțului și a mea, dar oricum, suntem implicați toți. Băiatul s-a căsătorit și planifică să plece la București, are de finalizat studiile acolo”
De unde ați luat banii pentru deschiderea afacerii?
Banii au fost acumulați, în mare parte de soț, el a fost plecat în străinătate, a muncit o perioadă și în Belgia și puțin în Cehia.
Și cât timp a fost plecat?
Nu mult, deoarece noi suntem familiști convinși, el câteva luni era acolo și câteva luni era acasă.
Până acum în ce domeniu ați activat?
Am făcut foarte mulți ani agricultură, am avut sere, dar nu prea era avantajos. Acum nu le mai avem. Cu serele e avantajos, dar e nevoie să fie pământul bun, dar aici la noi e clisă (argilă) și nu se face roada, se întărește pământul. Este foarte bine să faci agricultură în sere. Eu m-am gândit și la un proiect cu sere, doar că trebuie un pământ mai bun.
Ce faceți cu producția obținută de la vaci?
Facem brânzeturi, facem smântână. Locuitori din sat vin și procură și plus, când mă mai duc eu pe la Galați, o vând acolo.
Aveți posibilitatea să mergeți și la Galați pentru a vinde producția?
Trebuie să ai acte acum. Din martie 2020, de când s-a început pandemia și până am făcut actele noi, n-am putut merge în colo. Abia la Crăciun am început să mergem. Trebuie să ai un act confirmativ că ești angajat acolo sau să ai contract. Noi, dacă am deschis gospodăria țărănească și soțul are buletin românesc, deja avem posibilitatea să circulăm.
Care a fost suma care ați obținut-o de la GAL?
De la GAL am primit suma de 71.250 lei, dar costul total s-a ridicat la 142 de mii de lei.
Și ce ați reușit să procurați de pe bani?
Am procurat materiale de construcții, în jur de 60 de mii de lei, apăratul de muls, frigider de capacitate mare pentru stocarea lactatelor, incubator pentru păsări, un boiler - acesta ne va oferi posibilitatea să dăm apă caldă la animale.
Nu v-ați gândit să dezvoltați cumva și partea turistică, e o localitate frumoasă și ferma e un loc atractiv.
Da, avem în plan, dacă o să fie posibilitate. Însă avem foarte mult de lucru aici, încă așteptăm ca pământul să fie pus pe numele nostru. Nu poți să investești și să stai ca frunza pe apă.
Am observat că aveți și capre, și aveți o metodă deosebită de a le stăpâni.
Da, am cumpărat gard electric. Am fost nevoiți, ele toată primăvara ne-au chinuit, nu aveam timp de construcție, pentru că trebuia să ieșim cu ele. Sărmanii băieți, ce mai alergau... Și deja, de nevoie ne-am informat și am văzut că se permite cu gard electric și am procurat. Am vrut să procurăm prin proiect, dar era foarte scump la noi, 370 euro ne costa tot gardul, dar nu e o lungime mare. Un fir de 50 de m, costă 30 de euro...
Discuția a fost completată de Andrei „aici e îngrădit undeva o mie de metri pătrați, dar ca să o lungim, mai trebuie de procurat fir.”
Procesul de lucru cu caprele este clar, dar cu vacile, cum e?
Vacile toată vara pasc și sunt mulse, iar pentru iarnă, se pregătește fân. Din acest motiv am procurat cositoare, greblă și mai trebuie un apărat de balotat. Însă momentan, nu avem finanțe. Am fi dorit și un tractor mai nou, acesta cam se defectează mereu (râde).
Aveți muncitori sau faceți față la volumul de muncă cu familia?
„Nu avem muncitori, muncitorul principal e tata (aici râd toți)”. De remarcat că în timp ce toți membrii familiei se adunaseră la grajd ca să participe la discuții, tata era prins în procesul de lucru cu animalele. ”Da, mai suntem și noi și îl ajutăm. Dar ca de obicei, ba se găsește cineva care-l dor picioarele, altora le este somn, dar mergem înainte.
Cum vă motivează tata?
”Trebuie” - acesta este cuvântul care funcționează de obicei (iar râd cu toții). Pe unde se mai supără pe noi și deja din respect, ne mobilizăm și facem ce trebuie de făcut. Dar în mare parte, greul muncii este pe el.
Avem un obicei de final, lăsați-ne un mesaj de încurajare pentru cei care urmează să înceapă o afacere în țară, care ar fi el?
Tata a fost plecat în străinătate, eu am fost plecat puțin. Și vreau să vă spun că peste hotare se muncește foarte mult. Oamenii au senzația că peste hotare se dau banii ușor. Nu, în străinătatea foarte mult se muncește. Chiar dacă plouă, ninge, trebuie să fii la locul de muncă. Dacă este voință și dacă este dorință de muncă și în Republica Moldova se poate de făcut.
⚡Urmărește știrile Agroexpert ->pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
