Pachetul de modificări ale Codului Fiscal, lansat de Guvernul Tofan pentru consultare publică, este criticat de consultantul în afaceri și politici economice Alexandru Bădărău. Potrivit acestuia, reforma este orientată în principal spre colectarea rapidă a veniturilor la buget și transferă o parte importantă a poverii fiscale asupra agriculturii, populației rurale și autorităților locale.
Deși public s-a anunțat că măsurile ar urma să asigure aproximativ 6,5 miliarde de lei suplimentar la buget, Bădărău susține că, dacă sunt luate în calcul și propunerile referitoare la salarizare, necesarul depășește 8,7 miliarde de lei.
Una dintre principalele sale critici vizează gospodăriile țărănești. Proiectul prevede majorarea impozitului pe venit pentru acestea de la 7% la 12%, ceea ce reprezintă o creștere de peste 70%.
„Contextul e alarmant: numărul GT-urilor contribuabile a scăzut de la 116.857 în 2020 la 18.298 în 2023 și deja la doar 12.574 în 2025, o prăbușire de aproape 89% în cinci ani. Rata sărăciei absolute în mediul rural a atins deja 40% — dublu față de mediul urban. În loc să oprească această degradare, Guvernul o va accelera sub pretextul instituirii echității fiscale: majorarea cotei va grăbi lichidarea GT-urilor rămase, va alimenta migrația rurală și va adânci sărăcia”, susține Bădărău.
O altă măsură criticată este impozitarea Asociațiilor de Economii și Împrumut. Potrivit analizei sale, acestea ar urma să treacă de la scutirea de impozit pe venit la o cotă de 18%.
„Asociațiile de Economii și Împrumut — singura sursă de credit pentru mii de micro fermieri fără acces la sistemul bancar — trec de la scutire totală de impozit (0%) la 18%, cea mai abruptă schimbare fiscală din tot pachetul. Efectul e previzibil: dobânzi mai mari, portofolii de credit mai mici, dizolvarea AEÎ-urilor mici și dispariția creditării în comunitățile rurale izolate”, afirmă consultantul.
Bădărău critică și majorarea accizei la motorină, despre care spune că ar urma să crească cu 37% în 2027, 54% în 2028 și 73% în 2029 față de planificarea anterioară. În opinia sa, eliminarea mecanismului de rambursare prevăzut în variantele precedente ale reformei va pune presiune suplimentară pe fermieri.
O altă problemă identificată de acesta ține de TVA-ul aplicat produselor agricole. Potrivit lui Bădărău, majorarea cotei de la 8% la 12% pentru cereale și oleaginoase va crește cu aproximativ 50% presiunea asupra lichidităților producătorilor, în condițiile în care TVA-ul trebuie achitat până la data de 25 a lunii următoare.
„Lipsa în propunerea legislativă actuală, față de precedenta a Guvernului Munteanu, a mecanismului de rambursare garantată a TVA îngrijorează și mai mult. Situația actuală a producătorilor de cereale și oleaginoase, mai ales a celor din zona de sud, este la limita falimentului, așa cum consecințele războiului din Ucraina, calamităților naturale și războiului din Iran din acest an i-au lăsat fără bani de lucru. Prețurile la vânzarea producției au scăzut, iar costurile s-au mărit în acest an cu 40–70%”, susține acesta.
Bădărău estimează că, prin majorarea cotei de TVA, statul ar încasa de la fermieri aproximativ 2 miliarde de lei, o parte importantă urmând ulterior să fie rambursată exportatorilor.
Critici sunt aduse și prevederilor referitoare la cooperativele agricole. Potrivit consultantului, eliminarea scutirii de TVA pentru serviciile prestate de cooperative propriilor membri ar afecta asocierea producătorilor.
„Guvernul abrogă scutirea de TVA pentru serviciile cooperativelor agricole către proprii membri — exact în contradicție cu Directiva UE privind TVA, care prevede explicit această scutire pentru grupuri independente. Este cea mai dăunătoare măsură din pachet pentru asocierea agricolă, într-un moment în care Moldova are deja un deficit structural de cooperare în agricultură”, afirmă Bădărău.
El atrage atenția și asupra sistemului de cote TVA, care, în opinia sa, ar deveni mai complicat pentru sectorul agroalimentar.
„Grâul va fi taxat cu 12%, făina cu 20%, pâinea cu 8%”.
În ceea ce privește autoritățile publice locale, acesta susține că majorarea scutirii personale ar putea genera pierderi importante pentru bugetele primăriilor, în timp ce beneficiul pentru salariați ar fi de aproximativ 103 lei lunar.
„Majorarea scutirii personale aduce salariaților un câștig net de doar ~103 lei pe lună — sumă care va fi oricum erodată de majorările de TVA, accize și impozit imobiliar din același pachet. În schimb, pierderea reală o suportă primăriile rurale: suma evaluată de Ministerul Finanțelor aferentă diminuării acestor încasări este de 800 milioane lei anual. Satele și comunele rețin 100% din impozitul pe venit colectat pe teritoriul lor și vor pierde acest venit calculat”, susține consultantul.
Bădărău avertizează și asupra modificării impozitului funciar, care, în opinia sa, ar putea majora de până la zece ori povara fiscală pentru unele terenuri agricole, în funcție de valoarea de piață reevaluată și de cotele stabilite la nivel local.
De asemenea, introducerea unei contribuții de asigurări sociale de 6% pentru zilierii agricoli ar majora costurile fermierilor în perioada lucrărilor sezoniere.
Potrivit lui Bădărău, actuala reformă diferă semnificativ de varianta propusă anterior de Guvernul Munteanu, care prevedea, în opinia sa, impozitare progresivă, reducerea numărului de taxe, rambursarea automată a TVA și alte mecanisme de susținere a lichidității companiilor.
„Concluzia e clară: reforma veniturilor bugetare se face pe seama agriculturii și a satului moldovenesc, fără niciun mecanism scris de sprijin sau compensare pentru sectorul care asigură unicele locuri de muncă în multe localități rurale și peste 17 miliarde lei la exporturi. În loc să corecteze inechitatea, Guvernul Tofan o adâncește — și riscă să transforme o criză agricolă deja existentă într-un colaps structural al satului moldovenesc”, a mai scris Alexandru Bădărău.
