Începând cu anul 2025, agricultorii din Republica Moldova vor beneficia de noi forme de finanțare în agricultură. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este în proces de elaborare a unui proiect de lege care va reglementa finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole din Republica Moldova. Astfel, subvențiile post-investiție vor fi înlocuite de investiții pe etape și plățile în avans. Totodată, cultivatorii de legume și sfeclă de zahăr vor avea acces la subvenții pe hectar. Am discutat aceste detalii cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și cu directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Diana Coșalîc, pentru a înțelege mai bine cum vor fi implementate noile măsuri și cum vor fi susținuți agricultorii.
Noua politică de subvenționare se bazează pe abordarea Politicii Agricole Comune (PAC) a UE și urmărește îmbunătățirea procesului de subvenționare, cât și fortificarea capacităților administrative de gestionare a FNDAMR. Astfel, sprijinul post-investiție nu va fi eliminat, ci transformat, aducând o flexibilitate sporită pentru a facilita implementarea proiectelor, susțin reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. La baza modificărilor a stat, în primul rând, alocarea cu întârziere a mijloacelor financiare pentru investițiile efectuate de către beneficiarii de subvenții. Aceasta se va baza pe evaluarea proiectelor investiționale înaintea acordării finanțării (însuși finanțarea fiind posibilă atât în avans cât și după efectuarea investiției cu prezentarea actelor confirmative, în dependență de tipul măsurilor de sprijin).
„Această abordare va contribui la creșterea nivelului de predictibilitate pentru solicitanții de sprijin, cât și pentru autorități, fortificând, astfel, capacitatea de implementare a politicilor. Selectarea și finanțarea proiectelor investiționale în baza condițiilor de eligibilitate și a criteriilor de selecție vor fi elemente-cheie pentru a asigura direcționarea sprijinului financiar către acele proiecte și operațiuni care contribuie cel mai mult la realizarea obiectivelor politicii de dezvoltare agricolă și rurală, reprezentând cel mai bun raport între cost și performanță. La baza deciziei de acordare a sprijinului sunt condițiile, criteriile de eligibilitate, angajamentele și alte obligațiuni ale solicitanților. Cauzele principale care stau la baza promovării unei noi politici de subvenționare constau în asigurarea coeziunii inter-ramurale, prin asigurarea unei abordări globale, evitând astfel, dublarea acțiunilor și a finanțării, cu distribuirea echilibrată a suportului financiar între domenii conform gradului de prioritate strategică și de asigurare a interdependenței”, mai susțin reprezentanții MAIA.
Ce se va întâmpla cu subvențiile post-investiție
Pentru trecerea treptată la noile condiții de finanțare și gestionare a politicii agricole care sunt actualmente în proces de elaborare și promovare, Ministerul a prevăzut în proiectul de lege privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole dispoziții tranzitorii.
„Fermierii care au început derularea proiectelor în anul 2024, dar care nu le pot finaliza în același an, conform documentației, vor putea finaliza proiectele în 2025 sau 2026. Există o perioadă de 2 ani pentru implementarea unui proiect, cum ar fi construcția unei ferme, a unui frigider sau instalarea unor echipamente de amploare, cum ar fi panouri fotovoltaice. Aceste procese nu pot fi finalizate acum sau până la încheierea apelului de depunere a cererilor, pe 19 decembrie. Pentru acești fermieri, în anii 2025 și 2026 vor fi deschise apeluri pentru recepționarea cererilor, în condițiile actuale ale Hotărârii de Huvern 491. Aceasta înseamnă că aceleași condiții vor fi aplicate fermierilor, exact așa cum sunt aplicate până în prezent. Totuși, fermierii trebuie să dovedească prin acte confirmative că proiectele lor au început în 2024. Aceste dovezi pot include un contract preplătit pentru prestarea de servicii, avansuri pentru materiale de construcție necesare, proiecte tehnice de executare a lucrărilor, devize și cheltuieli verificate de un expert autorizat. Astfel, activitățile din 2024 trebuie să fie datate. Avem un exemplu simplu: dacă vreau să înființez o plantație în 2025, acum nu pot face acest lucru pentru că trebuie să comand puieți. Mulți fermieri au deja comenzi de puieți pentru a fi livrați în februarie-martie, pentru a înființa plantațiile. Pentru cazuri similare, este reglementat acest aspect tranzitoriu, astfel încât Guvernul să-și onoreze obligațiile față de fermierii care au început proiectele în 2024. O situație similară se aplică fermierilor care au achiziționat tehnică sau echipamente în rate sau leasing. Când se finalizează contractul de leasing, acesta poate începe în 2023 sau 2024 și poate dura până în 2026. La momentul finalizării ultimei plăți, fermierul poate depune cererea de subvenționare conform regulamentului actual”, a explicat directoarea adjunctă AIPA, Diana Coșalîc.
Ce se întâmplă cu investițiile din 2025?
Noua politică de subvenționare va sprijini trei tipuri de intervenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, și anume:
- tipuri de intervenții sub formă de plăți directe;
- tipuri de intervenții sectoriale: sectorul fructelor și legumelor; sectorul produselor apicole; sectorul vitivinicol; alte sectoare prevăzute conform Hotărârii de Guvern nr. 328/2023 cu privire la aprobarea Listei produselor agricole și alimentare;
- tipuri de intervenții pentru dezvoltarea rurală.
„În situația actuală, Republica Moldova nu are capacitatea de a rambursa plățile directe per hectar, deoarece nu avem un mecanism de control adecvat. Nu putem identifica parcelele dacă fermierii nu declară aceleași parcele an de an, iar fără un sistem informațional, acest lucru este imposibil. Totuși, lucrăm la crearea unui registru electronic de identificare a parcelelor. În schimb, vor continua să fie acordate plățile per cap de animal și kg de lapte. La tipurile de intervenții sectoriale vor fi incluse toate tipurile de investiții. Cel mai important este că întreprinderile micro și mici vor putea depune cereri pentru subvenții în avans, iar întreprinderile mijlocii și mari vor depune cereri pentru subvenționarea pe etape. În ambele cazuri, fermierii vor depune intenția de a dezvolta un proiect, conform criteriilor din fișa de intervenție a fiecărei măsuri, care va fi aprobată de MAIA, iar AIPA va verifica îndeplinirea condiționalităților”, explică Diana Coșalîc.
Fișele de intervenție vor fi elaborate împreună cu asociațiile de profil, iar autoritățile îndeamnă fermierii să fie insistenți ca asociațiile pe care le reprezintă să fie active și să participe la ședințele ministerului.
„Avem multe asociații care nu participă la dezbateri sau la ședințele MAIA, iar din acest lucru rezultă că fermierii rămân neinformați. Fișele de intervenție vor determina procentul de subvenționare, precum și plafonul maxim admis. Toate cererile vor fi evaluate conform criteriilor din fișa de intervenție. După evaluare, fiecare categorie de fermieri va semna contracte cu AIPA, în care vor fi detaliate condițiile, perioada de finalizare a proiectului, tranșele de debursare și obligațiile părților implicate. Abia după semnarea contractului vor deveni eligibile costurile suportate de fermieri”.
Potrivit autorităților, politica de subvenționare a Uniunii Europene este mai avantajoasă decât politica de subvenționare actuală.
„În trecut, fermierii efectuau investițiile, depuneau cererea la agenție, iar AIPA stabilea dacă îndeplinesc criteriile. Acum, va fi invers. Fermierii vor ști exact ce criterii trebuie să îndeplinească și vor cunoaște dacă sunt eligibili pentru subvenționare. După ce obțin acceptul, vor fi siguri că sursele financiare pentru proiectele lor sunt rezervate. Astfel, fermierii vor putea să efectueze investițiile, să vină cu dovezile necesare și să primească sursele financiare, fără a mai fi nevoie de angajamente suplimentare, evitând astfel situațiile în care sursele financiare sunt epuizate și fermierii rămân fără subvenții. Micro-întreprinderile și fermierii mici vor putea achiziționa aceeași tehnică, dar va trebui să prezinte informații care să justifice necesitatea achiziției, cum ar fi faptul că o combină va fi utilizată pe x hectare de teren. Mulți fermieri, știind că pot beneficia de sprijin financiar, se îndatorau la bănci pentru a achiziționa tehnică performantă, având un plafon mic de subvenționare. Aceasta a dus la situații în care fermierii au avut dificultăți financiare pe termen lung, în special în cazurile în care nu au avut producția necesară pentru a achita creditele. Scopul subvențiilor este să sprijine dezvoltarea antreprenorială, nu să contribuie la achitarea împrumuturilor existente”, mai explică directoarea adjunctă AIPA.
Subvenții per hectar pentru legumicultori și crescătorii de sfeclă de zahăr
Prin urmare, plata directă pe hectar, conform proiectului de lege, va începe în 2028. Autoritățile susțin că până la definitivarea sistemului de identificare a parcelelor va fi dificil de verificat veridicitatea datelor furnizate de fermieri fără prezența fizică a reprezentanților AIPA. În schimb, pentru legumicultori și crescătorii de sfeclă de zahăr, unde suprafețele nu sunt la fel de mari ca în cazul culturilor cerealiere sau oleaginoase, subvențiile per hectar vor fi acordate începând cu 2025.
„În perioada de tranziție, vom putea finaliza acest sistem informațional și vom putea solicita fonduri din partea Uniunii Europene din fondurile de pre-aderare, având în vedere că, în 2028 va începe un nou ciclul de 7 ani al Uniunii Europene. Până atunci, vom reuși să acredităm Agenția conform standardelor UE, astfel încât să garantăm transparența activității noastre și să putem absorbi aceste surse financiare. Pentru sectorul legumicol și pentru cei din domeniul sfeclei de zahăr, aceștia vor fi primii care vor beneficia de plăți directe per hectar. Având în vedere că parcelele pentru aceste sectoare sunt mici, vom depune toate eforturile pentru a efectua verificările fizice ale fiecărei parcele, astfel încât să putem începe cu aceste sectoare prioritare și să efectuăm plățile directe. Dacă vorbim de celelalte sectoare, sumele per hectar sunt destul de mari în țările vecine: 50 de euro, 80 de euro, 260 de euro, în funcție de cultură. Este important să înțelegem că fondul de subvenționare din țara noastră nu ar trebui să fie de 1,6 miliarde de lei, ci ar trebui să fie de 6 miliarde pentru a putea efectua plățile directe. Dacă vom plăti doar 20 de euro pe hectar (echivalentul a 400-500 de lei), competitivitatea fermierilor noștri nu va fi asigurată în comparație cu colegii lor din alte țări. Impactul acestor plăți directe va fi, de asemenea, nesemnificativ”, a punctat Diana Coșalîc.
Ce trebuie să cunoască fermierii pentru a beneficia de subvenții
Pentru a putea fi eligibili pentru subvențiile per hectar, fermierii trebuie să țină evidența tuturor fertilizărilor aplicate pe teren, inclusiv îngrășămintele, cantitățile administrate și să păstreze un registru datat
„În Uniunea Europeană sunt doi indicatori de bază pentru legume: fertilizarea solului și randamentul producției obținute pe hectar. Având acești indicatori, putem discuta despre plăți directe pe hectar, iar suprafețele pe care se plantează culturile legumicole și sfecla de zahăr trebuie să fie în proprietatea entității economice. Este necesar ca terenurile să fie achiziționate sau în arendă și să fie înregistrate la Primărie (pentru o durată mai mică de 5 ani) sau la Oficiul Teritorial Cadastral și Agenția Servicii Publice (pentru perioade mai mari de 5 ani). Aceste terenuri trebuie să fie înregistrate pe numele entității economice, nu pe numele unei persoane fizice. O altă condiție este ca fermierul să fie membru al unei asociații de profil și să nu aibă datorii față de bugetul public național”, mai susține Diana Coșalîc.
Totodată, fermierii sunt obligați să își prezinte dările de seamă către Biroul Național de Statistică. Cu toate acestea, autoritățile susțin că foarte mulți dintre ei nu-și îndeplinesc obligațiile, motiv pentru care ajung să nu beneficieze de subvenții.
„În ultimii doi ani, țara noastră a fost afectată de calamități naturale. Guvernul a intervenit prin compensarea pierderilor cauzate de seceta din 2023 și de arșița și seceta severă din 2024. Totuși, am observat că foarte mulți fermieri au întârziat depunerea dărilor de seamă și au fost respinși din cauza nerespectării termenului de prezentare. Trebuie să învățăm fermierii să depună aceste documente în termen. Ei pot depune declarațiile electronic sau, în cazul în care nu pot face acest lucru, îi încurajăm să le depună fizic, pe forma veche, obținând sigiliul și datarea acestora”, a mai specificat Diana Coșalîc.
Ce sumă se preconizează pentru FNDAMR în 2025
Potrivit autorităților, volumul FNDAMR pentru anul 2025 va fi aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2025.
„Ministerul a prezentat propuneri pentru Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) pentru anii 2024-2026 în adresa Ministerului Finanțelor prin care a solicitat majorarea valorii FNDAMR de la 1,6 miliarde de lei până la 2 miliarde de lei anual. Argumentarea este că FNDAMR rămâne a fi sursa principală pentru producătorii agricoli și comunitățile rurale în vederea dezvoltării sectorului agroindustrial și mediului rural prin prisma gestionării corecte și transparente a acestuia”, au declarat reprezentanții MAIA.
