Compensațiile acordate fermierilor afectați de seceta și arșița din 2025 au ajuns în centrul unor acuzații lansate de deputatul Sergiu Stefanco. Acesta susține că printre principalii beneficiari ai celor 50 de milioane de lei alocate pentru agricultorii afectați se numără companii asociate grupului Sungrain, controlat de omul de afaceri Vaja Jhashi. Parlamentarul cere explicații de la premierul Vasile Tofan și critică modul în care au fost stabilite criteriile de acordare a sprijinului financiar.
Deputatul Sergiu Stefanco susține că modul în care au fost distribuite compensațiile pentru secetă demonstrează că sprijinul destinat fermierilor afectați nu a ajuns în principal la microîntreprinderi și producătorii mici și mijlocii, așa cum, spune el, ar fi trebuit.
„Felicitări, avem un nou rege, un nou-vechi rege al cerealelor din Republica Moldova. Nu este nimeni altul decât Vaja Jhashi, Trans-Oil, grupul Trans-Oil. Țineți minte că, în 2020–2021, Maia Sandu, Vladimir Bolea strigau atât de tare despre Trans-Oil și așa mai departe. Ca să aflăm acum că grupul Trans-Oil, și anume compania Agrotera Sud, este lider la compensațiile pentru seceta din anul 2025, pe care fermierii micro, mici și mijlocii le-au așteptat un an și ceva”, a declarat Stefanco.
Potrivit deputatului, compania Agrotera Sud ar fi primit peste 4 milioane de lei, iar Global Farming ar fi beneficiat de peste 5 milioane de lei. Stefanco susține că ambele companii sunt asociate grupului Sungrain, pe care îl leagă de Vaja Jhashi.
„Agrotera Sud – peste 4 milioane de lei. Următoarea companie, Global Farming, iarăși din grupul Sungrain – ambele sunt din grupul Sungrain, al lui Vaja Jhashi – a primit peste 5 milioane de lei din cele 50 de milioane, adică în jur de 10%”, a afirmat deputatul.
În opinia lui Stefanco, aceste cifre ridică semne de întrebare în condițiile în care banii au fost destinați fermierilor afectați de fenomenele naturale din 2025.
Deputatul susține că Asociația „Forța Fermierilor” ar fi cerut în repetate rânduri ca mecanismul de compensare să fie elaborat împreună cu agricultorii și organizațiile de profil și ca sprijinul să fie direcționat în primul rând către producătorii cei mai vulnerabili.
„Iată, de fiecare dată când Asociația Forța Fermierilor a ieșit și a criticat și a solicitat ca regulamentul să fie elaborat împreună cu fermierii și cu asociațiile de profil, am cerut ca acest suport care vine din partea statului să meargă, într-adevăr, la fermierii cei mai afectați, micro, mici și mijlocii. Unde merg? La companiile transnaționale”, a spus Stefanco.
El a criticat și lipsa unor plafoane despre care afirmă că ar fi fost necesare pentru a limita valoarea compensațiilor acordate unei singure companii.
„Cei care au în subordine elevatoarele – nu în subordine, ci în gestiune, în proprietate –, elevatoarele, portul, calea ferată, ei sunt cei mai vulnerabili. Lor trebuie să le dăm. Când spunem noi: «Haideți să plafonăm!», unde sunt plafoanele? Patru milioane. Patru milioane pentru ce?”, a declarat deputatul.
Stefanco susține că marile companii din sector nu ar fi participat la protestele și demersurile agricultorilor privind politicile de sprijin.
„Au fost vreodată cei din grupul Sungrain să iasă la protest, să ceară, să solicite, să înainteze niște propuneri? Nu. Ei au îngenuncheat toți fermierii din jur”, a afirmat el.
Stefanco i-a cerut premierului Vasile Tofan să explice de ce companii mari ajung printre principalii beneficiari ai banilor publici destinați sprijinului agricultorilor afectați.
„Domnule Tofan, pe mine mă deranjează faptul că noi susținem în continuare și luăm bani din bugetul statului și îi dăm companiilor străine. Companii care duc grâul și producția noastră din Republica Moldova și din Ucraina, le scot în zonele offshore și apoi le vând cu 5–6 lei, nu cu 2,60 lei, cum astăzi se oferă la grâu. Dar noi încă trebuie să-i compensăm”, a spus deputatul.
El a cerut o explicație inclusiv privind criteriile în baza cărora au fost stabilite sumele acordate beneficiarilor.
Deputatul acuză și acordarea unor subvenții de 7 milioane de lei către Purcari
În aceeași intervenție, Sergiu Stefanco a pus sub semnul întrebării și valoarea subvențiilor acordate companiei Vinăria Purcari.
„Domnule Tofan, n-ați vrut să răspundeți câte subvenții a primit pentru 2025. Vă spun eu, dragi fermieri: 7 milioane de lei. Dar voi stați și așteptați, nu cumva să-i deranjați pe cei de la guvernare. Vinăria Purcari a primit 7 milioane de lei subvenții”, a afirmat deputatul.
El a comparat situația cu întârzierile în acordarea sprijinului pentru fermierii afectați de secetă.
„Voi așteptați subvențiile încă din 2024–2025, poate la vara cealaltă veți primi. Exact ca și ajutorul acesta de 50 de milioane: peste un an și ceva s-a acordat și atunci, în top, sunt companii transnaționale”, a mai spus Stefanco.
Potrivit datelor AIPA, în perioada 3–7 august au fost autorizate 50 de milioane de lei pentru 333 de fermieri afectați de seceta și arșița puternică din 2025.
Sprijinul este acordat în baza HG nr. 240/2026 și vizează pierderile provocate la culturile de porumb și floarea-soarelui.
În total, în aceeași perioadă, AIPA a autorizat 56,28 milioane de lei pentru diferite mecanisme de subvenționare. Diferența de 6,28 milioane de lei este destinată investițiilor postinvestiții în infrastructura de producere, prelucrare sau comercializare din sectorul vitivinicol.
Controversa apare, astfel, în contextul în care agricultorii au așteptat mai mult de un an pentru compensațiile aferente secetei din 2025, iar acum, odată cu autorizarea plăților, deputatul susține că printre cei mai mari beneficiari se regăsesc companii cu o poziție importantă pe piața cerealelor.
Până la publicarea acestei știri, nu a fost prezentat un punct de vedere al premierului Vasile Tofan privind acuzațiile lansate de deputatul Sergiu Stefanco.
AIPA a anunțat că ordinele de autorizare a plăților pot fi consultate AICI.
