În contextul în care sectorul porcin continuă să aștepte soluționarea dosarelor privind despăgubirile pentru focarele de pestă porcină africană, reprezentanții crescătorilor de porci acuză Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) că ar fi invocat motive „neclare” pentru a respinge unele cereri de compensare. Potrivit Asociației Producătorilor de Carne de Porc, unul dintre cazurile analizate a fost suspendat pe motiv de supraaglomerare în fermă, deși problema ar fi fost generată de restricțiile impuse de autorități.
Președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc, Andrian Burduja, afirmă că, în cazul fermei din Cimișeni, ANSA a invocat existența unui număr prea mare de animale, fără a ține cont de faptul că activitatea unității fusese blocată de două ori în lunile februarie și martie.
„A fost suspendat un caz, adică din cauza unor elemente foarte neclare legate de supra aglomerare, când într-o firmă erau foarte multe animale. Cei de la ANSA au pornit de la faptul că un fermier de la Cimișeni avea supra aglomerare în fermă, adică era un număr mai mare de animale. În perioada lunilor februarie și martie, firma a fost de două ori oprită din livrarea animalelor, tot de ANSA. Atunci când a apărut cazul la Cimișeni, cu furnizarea, s-a întâmplat ca veterinarii să oprească activitatea pe perioada de 30 de zile, cât este perioada de carantină, privind vânzarea animalelor”, a declarat Burduja.
Potrivit acestuia, procesele-verbale care au stat la baza invocării supraaglomerării au fost întocmite abia în luna septembrie și fără constatări efectuate la fața locului.
„ANSA nu a făcut constatări și nici nu a fost la fața locului. Dacă se constată că există supraaglomerare într-o fermă, trebuie întocmit proces-verbal de către agentul economic, dacă în sectorul respectiv există supraaglomerare. Nu am înțeles pe ce elemente s-au bazat, pe ce au fost concretizați sau ce anume. S-au axat pe o ambiguitate, care este acum în modificare. Ei au căutat un motiv mic ca să închidă mai repede cazul. Nu este un argument plauzibil, nu are nicio atribuție cu realitatea. Elementele legale care vizează compania sunt alte elemente, dar nu au fost luate în calcul de instanță”, a mai spus președintele Asociației.
Reprezentantul Asociației Producătorilor de Carne de Porc susține că fermierii nu pot fi făcuți responsabili pentru evoluția situației epidemiologice din localitățile în care activează și reclamă lipsa unor reguli clare privind reluarea activității după ridicarea restricțiilor.
„Din cauza situației epidemiologice din localitate, fermierul nu poate purta vina și responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în jur. Respectiv, să îi invoci fermierului faptul că el a supraaglomerat ferma, că el a greșit cu ceva, este iar greșit. Noi de două ori am înaintat o ședință la Guvern în luna martie, dar până la ziua de azi nu am primit o claritate ce se întâmplă în cazul când fermierul este stopat și după care ulterior apare peste o săptămână-două. N-am cerut derogări, n-am cerut ca fermierul, după reîmbolnăvire, să-i permită 30–60 de zile perioada, ca el să intre într-un flux normal de mișcare a animalelor. Până în ziua de azi ANSA nu i-a dat un răspuns”, a afirmat Burduja.
El a oferit drept exemplu o fermă cu aproximativ 30.000 de porci, unde activitatea de comercializare a fost suspendată timp de trei săptămâni, iar reluarea mișcării animalelor a fost permisă abia recent.
„Ei au fost stopați tot în vânzări. Aproximativ la trei săptămâni le-au permis din nou mișcarea animalelor. Asta a fost aproximativ vreo două săptămâni în urmă. Le-au permis mișcarea de animale, dar ei trei săptămâni au fost complet stopați. Ăsta este primul fermier care a avut primul caz de pestă porcină în decembrie 2022. Să îi invoci acestui fermier că el a făcut supraaglomerare sau că el n-a întreprins măsuri, tot e greșit”, a spus acesta.
Burduja susține că decizia de a nu acorda despăgubiri ar fi fost cunoscută din timp la nivelul autorităților, invocând lipsa fondurilor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026.
„Este clar că nu persoanele care sunt la conducere au luat decizia despăgubirilor. Cred că această decizie a fost mai mult dictată sau cel puțin discutată. De aceea, în bugetul de stat pe anul 2026, politica fiscală, tu știind că ai de despăgubit două agenții economice cu suma de 300 de milioane, nu au fost alocați acești bani, cu mult timp înainte ca procesele-verbale să fie făcute, cu mult înainte ca aceste agenții economice să fie informate despre acea situație. Respectiv, autoritățile, Ministerul Finanțelor, prim-ministrul, la momentul respectiv, știau că nu o să despăgubească cele două ferme. De aceea nu au fost puși bani în buget. Este clar că a fost o situație în care s-a mers pe ideea că nu le vor achita și se vor descurca singuri”, a declarat el.
Potrivit Asociației Producătorilor de Carne de Porc, lipsa despăgubirilor a determinat companiile afectate să renunțe la planurile de dezvoltare și să limiteze investițiile doar la lucrările strict necesare pentru menținerea activității.
„Dar situația la acești doi fermieri este gravă. Compania a oprit complet următoarele investiții pe care le-a preconizat. Ei au lucrat și s-au gândit că o să primească despăgubiri și o să poată continua, dar nu a fost așa. Noi ca asociație, dar și mulți membri din asociație se gândesc foarte serios să nu mai facă investiții. Adică ne oprim la ceea ce avem, facem modernizări doar ca să putem continua procesele, dar nu mai facem ce era planificat”, a adăugat Andrian Burduja.
