Suprafețele de viță-de-vie
Plantațiile cu viță-de-vie s-au redus aproape în jumătate în ultimii 30 de ani în R. Moldova. Cel mai mult s-au diminuat suprafețele cu soiuri de masă. Doctorul în științe agricole, expertul în viticultură, Sergiu Tutovan, spune că principala cauză a reducerii suprafețelor de vii este lipsa piețelor de desfacere.
„Nu există acele relații normale pentru o economie de piață între producători și fabrici, bazate pe contracte, cu grafic al livrărilor, cu indicarea prețului, cerințe și obligații clare. De exemplu, producătorul vine la porțile fabricii, însă aceasta nu prelucrează așa soi sau parametrii nu corespund, sau n-are capacități pentru stocare. E clar că dacă producătorul s-a dezamăgit odată, de două ori, ori abandonează plantația, ori o defrișează”, susține Sergiu Tutovan.
Moldova are cea mai mare densitate a podgoriilor pe cap de locuitor, iar suprafețele reprezintă 4% din totalul terenurilor agricole.
Potrivit datelor statistice, cantitatea de vinuri produsă anual a variat în R. Moldova de la declararea independenței, cea mai mică fiind înregistrată în 1999 (6,7 milioane de decalitri), iar cea mai mare - în 2005 (36,3 milioane decalitri).
Reînvierea soiurilor autohtone
În 2022, producția de vinuri a fost de 19,3 milioane de decalitri. Potrivit expertului, calitatea vinului a crescut considerabil față de perioada sovietică, când vinul era produs în cantități mari. Acum vinăriile au o abordare aparte față de orice soi de struguri și se aplică tehnologii noi pentru a asigura calitatea dorită.
Sergiu Tutovan afirmă că acum există o tendință clară și stabilă de a planta soiuri autohtone, noi sau vechi.
„Au crescut suprafețele cultivate cu Feteasca Neagră, Feteasca Regală, Viorica, Floricica, Alb de Onițcani. Sunt câteva vinării, care, cu mult entuziasm, au luat aceste așa-numite un timp îndelungat rățuște urâte ale vinificației moldovene și au perfecționat tehnologia de prelucrare a acestora, le scot din uitare. Acest lucru se bazează pe tendințele mondiale de a consuma soiuri autohtone. Sunt turiști care vin special pentru a bea vin anume din soiuri autohtone”, a precizat doctorul în științe agricole.
Geografia exporturilor
Harta exporturilor de vinuri s-a modificat după embargourile din 2006 și 2013, însă piața estică rămâne destinația principală a vinurilor în vrac în timp ce vinurile îmbuteliate ajung în cantități tot mai mari pe piața europeană.
Sergiu Tutovan spune că pe piața europeană este o concurență foarte mare pentru vinurile în vrac. Sunt marii producători din America de Sud, Spania, cu prețuri mai mici decât cele ale producției moldovene. „Noi trebuie să ne concentrăm pe vinuri de calitate înaltă, din soiuri autohtone, și să ne găsim locul pe piața vestică, pentru că vinurile din soiurile clasice sunt peste tot în Europa și va fi greu să concurăm”, consideră expertul.
Printre țările din UE unde ajunge cel mai mult vin moldovenesc îmbuteliat se numără România, Polonia și Cehia. Cel mai mare volum de vinuri în vrac a ajuns anul trecut în Belarus și Georgia.
Producția vinicolă din R. Moldova a ajuns în ultimii ani și în destinații noi și exotice, cum ar fi Australia, Emiratele Arabe Unite, Bolivia, Congo, Benin, Burundi, Malaysia sau Republica Dominicană.
Efectele schimbărilor climatice
Potrivit datelor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), exporturile de vinuri în 2022 au fost de 10,4 milioane de decalitri, fiind cel mai mic volum din ultimii zece ani. Specialiștii ONVV spun că acest lucru se întâmplă din cauza schimbărilor climatice, care afectează și sectorul vitivinicol.
Secetele sunt tot mai dese, iar perioada înghețurile de iarnă și de primăvară s-a schimbat, ceea ce a dus la apariția dăunătorilor și bolilor.
Sergiu Tutovan afirmă că instituțiile de cercetare trebuie să se implice pentru a adapta soiurile de struguri la călduri mari.
„Noi avem anumite temperaturi, cantitatea de zahăr, dar nu avem aciditate sau arome. Sunt soiuri de struguri târzii, care acum se coc cu mult mai devreme și vinul produs are alte caracteristici. Cred că zona cu struguri pentru vinificație o să se ridice spre nord. Multe din soiurile care sunt bune acum, au productivitate înaltă, s-ar putea să dispară sau suprafețele cultivate cu acestea să se restrângă, deoarece în timp ar putea să nu mai obținem rezultatele scontate”, consideră expertul.
⚡Urmărește știrile Agroexpert ->pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
