La doar o lună de la lansare, platforma electronică e-Zilier scoate la iveală o serie de neajunsuri. Potrivit utilizatorilor, aplicația nu este comodă în utilizare și nu corespunde realităților din teren, ceea ce îngreunează înregistrarea zilierilor din agricultură. Producătorii raportează probleme privind gruparea și anularea voucherelor, activarea acestora, cerința prezentării actului de identitate, dar și accesul slab la internet în câmp. Platforma a fost lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) pentru a legaliza munca zilierilor și a le asigura, pe viitor, dreptul la pensie și la alte prestații sociale, într-un sector cu cea mai mică rată de angajare oficială din Republica Moldova.
Preselectarea și gruparea voucherelor
Prima dificultate semnalată de producători ține de modul în care sunt create și organizate voucherele. Nicolae Grigoriță, administratorul companiei Selena Bivol, a propus simplificarea procesului.
„Am propus ca voucherele să le putem grupa, să le putem genera din timp și să le avem gata. Și, de fiecare dată, să ne introducem zilierii, fără să mai preselectăm manual un voucher, ci să îl preselectăm din ceea ce am avut deja. Asta ar fi mai ușor”, a explicat Grigoriță.
El a mai propus ca voucherele să fie grupate pe zile, pentru a fi mai ușor de gestionat.
„Pe zi se generează un singur voucher și se introduc acolo zilierii care au efectuat lucrarea, cu remunerarea respectivă. Ar fi bine ca voucherele să fie grupate pe fiecare zi, iar apoi să accesezi ziua și să vezi toate voucherele emise atunci. Sunt elemente foarte mici, este vorba de două minute, dar cred că și aceasta este o nuanță care ar trebui simplificată”.
Anularea voucherelor și activarea uitată
O altă problemă semnalată este imposibilitatea de a elimina din listă voucherele anulate.
„Am testat în primele zile și am introdus și numele unui coleg de la muncă. După aceea am încercat să îl anulez — se anulează, dar rămâne acolo, în listă. Ar fi bine să le putem scoate din listă pe cele pe care le anulăm”, a spus Grigoriță.
Cea mai sensibilă situație rămâne însă cea a voucherelor emise, dar neactivate la timp. Producătorul a povestit că a generat mai multe vouchere care au rămas în stadiul de „emis”, urmând să fie activate și executate până seara, însă a uitat să facă acest lucru, iar a doua zi sistemul nu i-a mai permis activarea.
„Sistemul afișează cu roșu o eroare. Nu putem să activăm pentru toată ziua, pentru că voucherul este restant”.
El a subliniat că, în plin sezon agricol, respectarea fluxului de lucru dintre dimineață și seară este dificilă.
„Nu ai timp să stai dimineața să îl introduci, iar seara să îl activezi. Nu ai timp fizic. Eu luni am făcut voucherul pentru un angajat care a lucrat vineri”.
Veaceslav Rotari, analist produse digitale în cadrul Proiectului „Transformarea Digitală a Protecției Sociale” (PNUD), a explicat că fluxul de lucru este stabilit în conformitate cu prevederile legislației.
„Dacă persoana a venit și a lucrat pentru dumneavoastră, ați activat voucherul pentru cei prezenți, iar seara trebuie să îl executați. Acel voucher confirmă că persoana a lucrat în ziua respectivă”.
Cerința actului de identitate
Producătorii au reclamat și cerința de a introduce IDNP-ul zilierului. Grigoriță a afirmat că, deși Ministerul Muncii ar fi asigurat inițial că un zilier poate fi introdus doar cu ziua, luna și anul nașterii, în practică sistemul solicită IDNP-ul complet.
„De fapt, nu este așa. Trebuie totuși să introducem IDNP-ul; fără el acum nu merge. Iar dacă angajatul nu mi-a adus buletinul, ar trebui să aștept până luni ca să îl introduc”.
Problema este amplificată de reticența oamenilor de a-și prezenta actul de identitate, de teamă că veniturile obținute ca zilieri le-ar putea afecta prestațiile sociale.
„Am o doamnă pe care insist să o înregistrez ca zilier, dar ea nu vrea, de teamă că i-ar afecta prestațiile sociale. Până la urmă, am convins-o că acest venit nu o afectează în niciun fel. Pur și simplu, lumea trebuie informată”, a spus producătorul.
Reprezentanta MMPS a confirmat că această teamă există și că responsabilitatea protejării datelor persoanelor care se identifică în sistem revine beneficiarilor de lucrări.
„Oamenii, de multe ori, nu vor să prezinte un act de identitate, pentru că se tem că datele lor personale, odată introduse într-un sistem electronic, ar putea fi utilizate. Însă acest lucru este imposibil”.
Modificarea sumelor și plata la echipă
O problemă distinctă ține de specificul remunerării la recoltare, unde plata se face pe echipă, nu individual, iar sumele se stabilesc abia la final.
„La recoltare, fiecare echipă recoltează o anumită cantitate. Noi acum ne întoarcem și schimbăm suma", a explicat Elena Lilica, contabilă la Terra Vitis SRL.
Aceasta precizat că în firma sa lucrează cu circa 70 de lucrători permanenți, la care se adaugă 30–40 în sezon. Brigadierul calculează producția pe echipă, nu pe fiecare persoană în parte, iar plata se face o dată pe săptămână, la primirea avansului.
Pe tema echității, fermierii au identificat o formă de discriminare între lucrători. Ei au atras atenția că, în agricultură, ar trebui să existe, ca în legislația internațională, două tipuri de contract: bazate pe timp și bazate pe volumul de lucru. Potrivit acestora, nu este corect ca cel care muncește mult să primească aceeași remunerație ca cel care nu prea depune efort, iar deși legislația interzice discriminarea zilierului, între cei care lucrează diferit lucrurile rămân inechitabile.
Sortarea listei după numele de familie
Producătorii au cerut ca lista zilierilor și a voucherelor să poată fi sortată alfabetic după numele de familie, nu după prenume, pentru a fi mai ușor de căutat și de modificat sumele.
„Noi îi cunoaștem după numele de familie, nu după prenume. Vedeți că lista începe cu prenumele — noi solicităm să înceapă cu numele de familie și să fie sortată alfabetic. Dacă ar fi posibil, ar fi super", a spus Elena Lilica, contabilă la Terra Vitis SRL.
Reprezentantul PNUD a explicat că prioritatea a fost, deocamdată, emiterea voucherului și data creării acestuia, obiectul central al sistemului fiind voucherul, și a promis că vor analiza și această cerință, pentru a găsi o modalitate mai simplă de sortare.
Delegarea atribuțiilor de înregistrare
Printre îmbunătățirile deja implementate, Veaceslav Rotari a anunțat o funcționalitate nouă, prin care administratorul poate delega o persoană de încredere din companie pentru înregistrarea zilierilor și emiterea voucherelor.
„Verificatorul va putea delega un angajat cu privire la activitatea de înregistrare a zilierilor și de emitere a voucherelor. Cred că a fost una dintre cele mai mari cerințe față de sistem", a spus el.
Potrivit lui, delegarea nu este limitată la o zonă sau la un număr de reprezentanți.
„Puteți numi și 10 persoane, fiecare responsabilă de zona ei — la sud, la nord, în centru. Aveți libertate deplină".
Accesul la internet în zonele rurale
Fermierii au semnalat că una dintre principalele dificultăți este accesul slab la internet în plin sezon agricol, când activitatea se desfășoară pe câmp.
Analistul PNUD a răspuns că sistemul nu poate funcționa offline, întrucât lucrează interconectat cu registrele de stat.
„Fiecare zilier este verificat într-un registru de stat. Dacă lucrăm offline, nu obținem datele și nu le putem verifica".
Ca soluție, a fost propusă delegarea unei persoane cu acces la internet. Producătorii au insistat însă că problema nu ține doar de zonă, ci de realitatea muncii pe câmp.
Executarea zilnică, cea mai mare dificultate
Varvara Mihov, manager de export Terra Vitis a confirmat că cea mai mare dificultate rămâne executarea voucherului, care nu poate fi realizată fizic în fiecare zi. Ea a spus că adaptarea la noul sistem a fost dificilă în primele zile și că soluția ar trebui să vină, în primul rând, pe cale legislativă, întrucât legea prevede achitarea salariului zilierului la sfârșitul fiecărei zile.
„Nu putem fizic să-l executăm în fiecare zi. Ar trebui făcută o modificare, legislativă sau în sistem. La întreprinderea noastră, cu 48 de lucrători permanenți și circa 100 de zilieri, nu ne putem permite", a explicat aceasta.
Potrivit ei, utilizarea aplicației îi ia zilnic în medie 15–20 de minute. Activitatea fiind desfășurată pe o rază de circa 10 km, brigadierii îi comunică telefonic numele lucrătorilor prezenți, care sunt deja introduși în sistem, aceștia fiind mai întâi înscriși pe hârtie și abia apoi în platformă. Ca și ceilalți producători, Mihov a semnalat că multe persoane nu doresc să-și prezinte datele personale, o problemă pe care o consideră majoră.
Ea a explicat și motivul pentru care plata se face, de regulă, săptămânal
„Le achităm salariul o dată pe săptămână, pentru că sunt sume mari. Trebuie să ne deplasăm la bancă, la 35 de km, să luăm cash-ul, să-l aducem în sat și să-l achităm" menționează Varvara Mihov.
Plata zilnică vs. realitatea din câmp
Tensiunea centrală a discuției a rămas diferența dintre cerința legală a plății zilnice și practica din teren. Producătorii au cerut ca platforma să permită completarea registrului cu una-două zile întârziere.
„Dacă lăsați posibilitatea de completare cu două zile după, noi ne asumăm încălcarea legislației, dar credeți-mă că vor fi înregistrați zilierii. Dacă se oprește această posibilitate, se va reveni la registrele pe hârtie" a spus Nicolae Grigoriță
Reprezentanta ministerului a respins ideea unei plăți amânate, dar a promis o analiză împreună cu Inspectoratul Muncii. Ea a amintit totodată obligația beneficiarilor de a informa zilierii cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, bifă care rămâne în sarcina angajatorului în sistemul informațional.
„Dumneavoastră vorbiți la nivel teoretic, dar practic e diferit", a explicat Elena Lilica.
Potrivit reprezentantei MMPS Olga Mihaeș, la o lună de la lansare sistemul a atras peste 700 de companii, peste 6.000 de zilieri unici și peste 54.000 de vouchere emise. Voucherul digital confirmă activitatea zilierului pe parcursul unei zile de muncă și atestă remunerația, contribuțiile de asigurări sociale și impozitul pe venit.
Totodată, autoritățile subliniază că scopul sistemului nu este sancționarea fermierilor, ci crearea unui mecanism prin care activitatea zilierilor să fie confirmată oficial, iar contribuțiile sociale achitate să le permită acumularea stagiului necesar pentru viitoarele drepturi sociale.
„Mulți zilieri sunt reticenți să ofere datele personale, de teamă că înregistrarea în sistem le-ar putea afecta alte prestații sociale. Este important să le explicăm că această evidență vine în beneficiul lor și nu îi privează de alte ajutoare sau compensații oferite de stat”, a precizat reprezentantul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
