Volumul creditelor oferite de bănci a crescut de peste două ori față de indicatorii de anul trecut. Însă, dacă în cazul populației vorbim de o înviorare calitativă, în cazul agenților economici – creditarea este una negativă. Astfel că aceștia preferă să-și țină banii în bănci și să nu ia credite pentru dezvoltarea afacerilor. Despre aceasta se arată în analiza expertului economic Veaceslav Ioniță.
„Acest lucru nu a fost înregistrat vreodată în vreo țară din Europa. Aceasta arată că situația din economie rămâne una complicată”, a declarat Ioniță.
Despre creditarea netă a mediului de afaceri de către sistemul bancar (creditele accesate de către agenții economici minus depozitele), economistul a menționat că în anul 2000 a fost de 1,1 mlrd/lei; în 2005 – 4,1 mlrd/lei; 2010 – 12,4 mlrd/lei; 2012 – 18,8 mlrd/lei; 2015 – 11,2 mlrd/lei; 2020 – 0,5 mlrd/lei; 2021 – a fost înregistrată o rată de creditare negativă a mediului de afaceri, de minus 0,7 mlrd/lei.
În 2022 s-a îmbunătățit situația și s-a ajuns la 2,4 mlrd/lei. În 2023 și 2024 s-a înregistrat o prăbușire a tot ce înseamnă creditarea businessului minus 8,2 mlrd/lei în 2023 și minus 8,5 mlrd/lei în trimestrul doi din 2024.
„Agenții economici au depus mai mulți bani în bănci decât au luat credite. Agenții economici nu că nu i-au credite pentru dezvoltarea afacerilor, dar și banii pe care îi au, preferă să-i țină în bănci și nu-i investesc. În 2023, agenții economici practic nu s-au creditat. În acest an, în jumătate de an, și-au crescut brusc portofoliul de împrumut, însă situația nu s-a ameliorat. Această situație arată starea dramatică din economia noastră. Dacă în toată lumea populația duce banii în bancă, iar agenții economici i-au credite pentru investiții, la noi este o situație inversă. Agenții economici duc banii în bancă, iar populația accesează credite de consum al produselor de import. Creditele cresc, dar mai lent decât depozitele. În trimestrul doi din acest an, persoanele juridice a însumat 49,8 mlrd/lei depozite și 41,3 mlrd/lei credite”, a declarat expertul Veaceslav Ioniță.
Potrivit lui, creditarea economiei de către sectorul bancar în anul 2000 a fost la nivelul de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei); în 2005 a ajuns la 9,5 mlrd/lei; 2010 – 25,5 mlrd/lei; 2014, anul jafului bancar – 48 mlrd/lei; anul 2017, după furtul miliardului – 33,5 mlrd/lei; 2020 – 46,5 mlrd/lei; 2023 – 63,9 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 69,6 mlrd/lei.
„Volumul creditelor oferite de către bănci economiei naționale se apropie de 70 de mlrd/lei. În creștere, doar în acest an, cu 5,7 mlrd/lei. În jumătate de an a crescut cu 2,3 ori față de anul trecut”, a spus analistul.
Vorbind despre creșterea medie lunară a creditelor oferite de către sectorul bancar, Ioniță a spus că în 2010 media lunară a fost de 214 milioane de lei (mln/lei); 2013 – 600 de mln/lei. În anii 2014, 2015, 2016 și 2017 media lunară era în descreștere continuă. Din 2018 a reînceput să crească și a ajuns la 165 de mln/lei; în 2021 – la 892 de mln/lei; în 2023 a scăzut la 198 de mln/lei; iar în 2024, trimestrul doi a ajuns la 953 de mln/lei, media lunară.
