Producția industrială în luna noiembrie 2024 a scăzut comparativ cu luna noiembrie 2023 cu 3,6%, iar comparativ cu ianuarie-noiembrie 2024 s-a micșorat cu 0,6%. Micșorarea producției a fost determinată de descreștere în industria prelucrătoare, iar cel mai mare regres în cadrul acesteia este determinată de industria alimentară, care s-a micșorat cu 34,2%.
Industria prelucrătoare se află într-o dependență directă de industria alimentară, aceasta fiind una dintre primele ramuri care îi determină vectorul evoluției. Acest lucru se observă clar în lunile de sezon intens ale industriei alimentare, cum sunt octombrie și noiembrie, când și indicele general al industriei prelucraătoare înregistrează o creștere. În schimb, în perioadele cu activitate mai redusă în sectorul alimentar, indicele industriei prelucrătoare scade corespunzător.
„Analiza evoluției indicelui industriei alimentare pentru luna noiembrie 2024, o perioadă tradițional bună pentru acest sector, arată o situație alarmantă. Indicatorul s-a situat la 136,7 puncte procentuale, cel mai jos nivel din ultimii 15 ani de analiză a acestui indicator de către BNS (din 2010). Comparativ, în anii anteriori, acest indicator a fost constant peste 160 p.p., atingând în unele cazuri praguri de 200-210 p.p. O analiză comparativă a ultimilor ani arată că, în noiembrie 2022, indicele industriei alimentare a fost de 215 p.p., în timp ce în noiembrie 2023 s-a situat la 179 p.p. Scăderea abruptă confirmă faptul că sectorul alimentar este într-un regres puternic, afectând întregul lanț industrial prelucrător”, susține expertul Iurie Rija.
Analiza exporturilor industriei alimentare în primele 3 trimestre a scăzut până la 159, 7 mii USD, ce este cu 43% mai puțin comparativ cu rezultatele primelor 3 trimestre ale anului trecut, când valoarea exporturilor alimentare a înregistrat 279,3 mii USD. Cea mai mare pondere în exporturile alimentare (în mediu de circa 70%) o au exporturile de grăsimi și uleiuri vegetale, fiind urmate de hrană destinată animalelor, cu o pondere de 15-20%. Scăderea atât de pronunțată a valorii exporturilor de produse alimentare în 2024, este determinată anume de micșorarea cantității și valorii exporturilor acestor două mari grupe de produse, care provin din prelucrarea semințelor de floarea-soarelui și soia.
„Dacă industria de prelucrare a produselor din soia are acces la materie primă, care nu este supusă licențierii la import, atunci industria de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui are de trecut printr-o perioadă mai dificilă, când prețurile la ulei rămân joase, materie primă disponibilă pe piață este greu de accesat, iar importurile la prețuri competitive sunt licențiate și imposibile. Ca urmare, fabricile mari de ulei au redus drastic producția, iar oloinițele din mediul rural și-au sistat activitatea. Această situație afectează nu doar exportatorii, ci și forța de muncă din industrie. Mii de angajați din sector se confruntă fie cu șomaj tehnic, fie cu pierderea locurilor de muncă. Pe lângă impactul economic și social, această criză afectează și consumatorii, deoarece pe rafturile magazinelor începe să dispară uleiul de floarea-soarelui produs în Moldova. În mediul rural, uleiul nerafinat tradițional, un produs alimentar de bază, devine din ce în ce mai rar”, mai punctează Rija.
Pentru a estima importanța oloinițelor pentru mediul rural al țării, expertul a făcut următorul calcul: din toată suprafața terenurilor agricole a R. Moldova (1.560 de mii de ha), circa 41% sunt terenurile arendate de la cotași, ceea ce reprezintă 640 de mii de hectare. Dacă e să luăm o suprafață medie la cotă de 1,6 hectare, atunci rezultă că în țară avem circa 400 de mii de cotași. La o cotă persoana primește 750 kg grâu (echivalent 1.875 de lei), 120 kg floarea - soarelui (echivalent 840 de lei), 100 kg porumb (echivalent 300 de lei), 25 kg zahăr (echivalent 425 de lei) - în total 3.440 de lei.
Industria de prelucrare a uleiului de floarea soarelui a simțit un regres puternic, începând cu al doilea trimestru 2024, iar situația continuă până în prezent. Astfel, dacă în 2022 exportul doar a uleiului de floarea soarelui (fără șrot) a reprezentat 8% din total exporturi, în 2023 - 6%, atunci în al doilea și al treilea trimestru 2024 - doar 0,5% și 0,2% respectiv.
„Declinul industriei prelucrătoare de floarea soarelui, trage după sine un efect domino- ponderea înaltă a acestui tip de activitate influențează negativ ramura alimentară, care la rândul său determină regresul industriei prelucrătoare la nivelul economiei naționale”, subliniază expertul.
În contextul acestui declin alarmant, este evident că industria prelucrătoare a uleiurilor vegetale are nevoie urgentă de măsuri de sprijin pentru a evita o criză economică. Deși impactul negativ este resimțit pe scară largă, răspunsul autorităților rămâne insuficient. Importul de semințe de floarea-soarelui la prețuri competitive este în continuare blocat prin mecanismul de licențiere, limitând accesul la materie primă pentru procesatori.
„Mai mult decât atât, industria prelucrătoare a uleiurilor vegetale a fost omisă din cadrul mecanismului de sprijin sub formă de ajutor de stat pentru industriile prelucrătoare, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025, precum și din ajutorul de stat privind compensarea facturilor la energia electrică. Aceste măsuri pun în pericol, în primul rând existența gospodăriilor de fermieri din toată țara, antrenați în producerea uleiurilor și hranei, prin imposibilitatea dezvoltării durabile de viitor, a implementării tehnologiilor noi și utilajului modern. De asemenea, măsura în cauză, nu doar că va influența sectorul de producere a uleiurilor, dar și va influența stabilitatea întregii industrii alimentare și a sectoarelor conexe”, mai punctează expertul.
Potrivit lui, este imperativ ca factorii de decizie să reevalueze urgent politicile economice și să adopte măsuri care să permită relansarea industriei, asigurând accesul la materie primă și sprijinind financiar producătorii afectați. În lipsa unor astfel de intervenții, impactul negativ se va adânci, afectând exporturile, locurile de muncă și disponibilitatea unor produse alimentare esențiale pe piața locală.
„Această lipsă de măsuri pune în pericol nu doar supraviețuirea procesatorilor de ulei, ci și stabilitatea întregii industrii alimentare și a sectoarelor conexe. Este imperativ ca factorii de decizie să reevalueze urgent politicile economice și să adopte măsuri care să permită relansarea industriei, asigurând accesul la materie primă și sprijinind financiar producătorii afectați. În lipsa unor astfel de intervenții, impactul negativ se va adânci, afectând exporturile, locurile de muncă și disponibilitatea unor produse alimentare esențiale pe piața locală”, a conchis Rija.
