Temperaturile au fost destul de generoase astăzi, deși noaptea și în orele dimineții, în unele zone ale țării, înghețurile și-au lăsat urmele, în special asupra pomilor fructiferi. Potrivit expertului Ananie Peșteanu, doctor în pomicultură, conferențiar universitar, temperaturile negative din cele 3 nopți consecutive, mai ales în partea de nord a țării, vor avea anumite consecințe, care se vor observa ulterior. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizări privind înghețurile de până la -3 grade Celsius, de altfel în ultimii ani, primăverile în ţara noastră au devenit imprevizibile, în aer îngheţurile se pot produce în medie până la 21 aprilie, la suprafaţa solului – până la 6 mai.
Îngheţurile de primăvară prezintă pericol în primul rând pentru pomicultură şi mai puţin pentru culturile de câmp. Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în această săptămână vremea se încălzește treptat, vor fi maxime de până la plus 22 - 23 grade Celsius.
„Am mers astăzi în zona de centru, la Mălăești, Orhei și am văzut că înghețurile nocturne au afectat floarea la piersic, mai mult ca la cireș. Totuși florile de cireș sunt într-o stare mai puternică decât la cais. Vor exista anumite prejudicii, înghețurile nocturne au lăsat urme în livezi, vor avea un impact în zonele de centru și de nord a țării. Cel mai probabil circa 10-15 % din organele caiselor vor fi afectate. La sud nu s-au înregistrat înghețuri, am vorbit cu unii producători de la Vulcănești, la ei totul este bine. Cel mai tare vor fi afectați pomii expuși la înghețurile din aceste nopți. Desigur au rămas suficiente flori, va fi roadă, ca să nu se înțeleagă că nu vor mai fi fructe în acest sezon”, a menționat Ananie Peșteanu, doctor în pomicultură.
Expertul susține că în pofida înghețurilor nocturne, plantațiile vor avea roadă, deși pe alocuri pomii au fost afectați. În acest sens, ca recomandare, pomicultorii pot interveni cu aplicarea unor substanțe ce au menirea de a ajuta pomii să-și restabilească rezistența și să poată susține dezvoltarea de mai departe.
„Acolo unde se observă că înghețurile au afectat mugurii, pomicultorii pot prelucra plantațiile cu regulator de creștere, care va modifica acțiunea hormonilor vegetali. Un regulator de creștere sporește rezistența, scade stresul și stimulează creșterea la pom. Dacă agrotehnica a fost bună și dacă tratamentele au fost efectuate la timp, florile rezistă la înghețuri, rezistența lor este mai mare. De fapt florile care erau mai desfăcute – au rezistat mai bine. Cele parțial polenizate și la care organele florii s-au legat, la piersic de exemplu, efectele vor fi altele. Dar nu vor fi consecințe atât de puternice, important pomicultorii să fie atenți în aceste zile și să observe toate modificările din livezi ca să știe ce acțiuni să efectueze”, a declarat Ananie Peșteanu, doctor în pomicultură.
Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pentru raioanele de nord şi centrale, cea mai tardivă dată a observării îngheţurilor în aer a fost 24 mai (1980), iar în raioanele de sud – 2 mai (1988). La suprafaţa solului îngheţurile sunt posibile până la sfârşitul primăverii, cum s-a întâmplat în 1955, când a fost înregistrat un îngheţ chiar pe 1 iunie.
