Criza gazelor, cu care ne confruntăm în prezent, nu este doar problema Republicii Moldova, dar este a întregii regiuni.Expertul în politici economice, Veaceslav Ioniță a declarat în cadrul analizei că ”situația este gravă, critică, dar gestionabilă. Este greu, dar nu imposibil”, transmite Știri.md cu referire la Viitorul.org.
Expertul declară că soluțiile pe care le are Republica Moldova pentru prețul gazului sunt în mare parte de ordin politic și nu economic. În opinia sa, criza gazelor va dura maximum doi ani. După, starea critică se va tempera, iar autoritățile vor înțelege - se merită ca Republica Moldova să aibă costuri politice enorme, cu consecințe pentru zeci de ani, pentru a diminua o criză care va dura doi ani?
Potrivit economistului, Republica Moldova nu trece prima dată printr-o situație de criză legată de prețul gazului, iar dacă nu se va reuși să se negocieze, pentru acest an, cu Federația Rusă un preț corect în noul contract de livrare al gazelor, am putea achita circa 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 250 de dolari media pe perioada de iarnă conform formulei vechi.
„Este o situație neplăcută, una grea, dar gestionabilă și trebuie să dăm dovadă de inteligență”, a spus economistul.
Analistul economic mai spune că Republica Moldova a avut un preț la gaz, relativ confortabil, până în 2005-2006, când plătea pentru o mie de metri cubi aproape 80 de dolari.
În 2010, acesta s-a ridicat la 250 de dolari. Maxima istorică a fost în 2013-2014 când a ajuns să fie de 380 de dolari. Între 2016-2017 s-a înregistrat o scădere de prețuri.
Însă, în 2018 Gazprom a schimbat abordarea, iar Republica Moldova a început să plătească pentru gaz mai mult. Dat fiind conjunctura internațională favorabilă, anul trecut moldovenii au avut cel mai mic preț la gaz din ultimii 15 ani.
Pe fundalul crizei energetice mondiale legate de situația provocată de COVID-19, prețurile au căzut și Republica Moldova a beneficiat de un preț de 150 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz.
„Ne-am bucurat și am crezut că toată viața va fi 150 de dolari. Nu este corect să analizăm situația de astăzi cu ceea ce a fost anul trecut. Anul trecut a fost o anomalie legată de COVID-19. Anul acesta situația este inversă. Avem acum o speculație proastă la bursă. Totodată, trebuie să fie făcută anchetă separată, să ni se spună din ce cauză ne-am trezit cu o nouă formulă de calcul și în loc de 250 de dolari pentru o mie de metri cubi ni se impune să plătim 790 de dolari și asta în lipsa unui contract garant de livrare”, a menționat analistul economic.
Expertul a mai afirmat că în anii „răi” din punct de vedere energetic, Republica Moldova plătea pentru importul resurselor energetice un miliard și 200 de milioane de dolari. Anul trecut a plătit sub de 600 de milioane de dolari, minimul din ultimii 15 ani.
În acest an, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, prețul va ajunge la un miliard și 240 de milioane de dolari. Anul viitor, situația ar putea să continue să se agraveze. Se va ajunge la un miliard și 450 de milioane de dolari. Apoi, invitabil situația va veni la normal.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, din 1997 și până în 2014 Republica Moldova, pentru importul resurselor energetice, aloca sume echivalente cu circa 20% din Produsul Intern Brut (PIB). Din 2001, odată cu creșterea PIB-ului creșteau și prețurile la resursele energetice.
Însă, din 2015, pe de o parte scădeau prețurile la resursele energetice, iar pe de altă parte creștea PIB-ul și în consecință capacitatea de plată a țării a devenit mult mai mare. În 2020 povara energetică a Moldovei ajuns la minimum istoric, sub 5% din PIB.
În acest an, spune economistul, dacă nu se va reuși negocierea cu Federația Rusă, povara energetică a țării va crește de două ori și va fi de 9,5% din PIB. Anul viitor, dacă din nou nu se va reuși negocierea, povara energetică va crește până la 10,5% din PIB și va fi la nivelul pe care l-am avut până în 2015.
„Pentru Republica Moldova resurse energetice erau critice până în 2010-2015. Noi eram foarte săraci și ele erau foarte scumpe. Anul 1997, când trebuia să dăm 20% din PIB pentru resursele energetice, însemna falimentarea țării.
În opinia expertului, astăzi Republica Moldova nu mai poate fi șantajată pe segmentul energetic. Presiunea și povara energetică este incomparabil mai mică decât acum 10-15 ani.
Majorarea prețurilor este ceva neplăcut pentru populație, însă situația nu este imposibil de gestionat. Presiunea prețurilor resurselor energetice asupra economiei, asupra populației și asupra Bugetului Public Național este de patru ori mai mică decât acum 15-20 de ani.
Economistul afirmă că în perioada 2000-2003, tariful unui metru cub de gaz în Republica Moldova era de 1,3 lei. Maximum a fost în 2014, de 7,20 lei. După, datorită conjuncturii internaționale favorabile, prețul a scăzut la 4,90 lei. Anul acesta, consumatorii casnici ar putea plăti 9 lei pentru un metru cub de gaz. Însă, afirmă economistul, este una când plătești 4,90 lei și ai un salariu mediu lunar este de 7500 lei și este altceva când plătești 7 lei, dar salariul tău mediu lunar este de 3000 de lei.
Veaceslav Ioniță menționează că până în 2015 un moldovean cu salariul mediu pe care îl avea putea procura până la 540 de metri cubi de gaz. În 2020, datorită faptului că salariul a crescut, iar gazul s-a ieftinit, putea să procure 1520 de metri cubi.
Dacă va fi majorat prețul pentru o mie de metri cubi până la 900 de lei, în primul trimestru al anului viitor moldovenii vor putea procura circa 900 de metri cubi dintr-un salariu mediu lunar. Este mult mai puțin decât în 2020, însă este aproape de două ori mai mult decât până în 2015.
Cu referire la situația pensionarilor, Veaceslav Ioniță a menționat că aceștia până în 2015 procurau circa 170 de metri cubi de gaz dintr-o pensie medie lunară. Anul trecut, un pensionar, de pe o pensie medie lunară, putea să procure 430 de metri cubi de gaz.
În opinia analistului economic, Republica Moldova trebuie să implementeze de urgență Pachetul Energetic III, votat în 2012, dar încă neimplementat, care trebuie să prevadă crearea Bursei de Mărfuri, ca în România, unde orice consumator poate merge să procure gaz.
Veaceslav Ioniță a anunțat că în această săptămână, conducerea Bursei de Mărfuri din România, vine în Republica Moldova pentru a ajuta liderii de la Chișinău să urgenteze deschiderea acestei burse pentru tranzacționarea de gaze. Totodată, a anunțat că Bucureștiul vine și cu furnizori de gaz.
Potrivit economistului, deschiderea bursei de mărfuri nu neapărat spune că vom avea un preț mic la gaz, dar ne va permite să ținem față negocierilor cu Federația Rusă.
Expertul mai spune că Pachetul Energetic III înseamnă crearea rețelelor de transport al gazelor și a rețelelor de distribuție. El a amintit că majoritatea rețelelor de distribuție de la nivel local au fost construite din banii statului, ai administrației publice locale (APL), ai agenților economici și ai populației. S-au investit miliarde de lei în infrastructura gazului, care a fost dată în folosință Moldovei Gaz.
Expertul susține că trebuie făcută o evaluare a tuturor activelor acestor rețele din fiecare raion, să fie determinată cota de participare a investitorilor, iar APL să gestioneze aceste acțiuni.
Pachetul Energetic III, mai menționează economistul, trebuie să prevadă și procurarea gazelor din diverse surse, lucru ce poate fi realizat doar dacă în Republica Moldova va fi creată Bursa de Mărfuri.
Analistul economic a mai declarat că statul trebuie să se pregătească să ofere suport cetățenilor în această perioadă de criză. Dacă vom avea majorarea tarifului la gaz până la 9 lei, Guvernul ar fi bine să subvenționeze jumătate din creșterea pentru consumul de până la 100 de metri cubi de gaz. Dacă acum tariful este de 4,90 lei și va crește până la 9 lei să se ofere o subvenție de 2 lei sau 2,5 lei.
Pentru a plăti aceste subvenții, Guvernul va trebui să identifice circa 600 de milioane de lei, afirmă Veaceslav Ioniță. Însă, mai spune că atunci când se scumpește gazul, încasările din TVA în bugetul de stat tot cresc.
Astfel, banii pe care îi va câștiga Guvernului din creșterea încasărilor TVA, de pe urma creșterii tarifului la gaze, îi poate întoarce populației, pentru ca să nu plătească mai scump decât a plătit în 2014-2015. Astfel, suma totală anuală pe care o vor primi persoanele sub formă de subvenții se va ridica la 1900 de lei.
În opinia expertului, majorările trebuie făcute treptat. Prima - nu mai devreme de luna decembrie și nu mai mult de 80%. A doua majorare, doar după ce vom ieși din iarnă, pentru ca cetățenii, în perioada de vară, atunci când consumul este mic, să-și poată achita facturile din iarnă.
„Chiar dacă majorăm tariful la gaze, banii pe care îi va primi Moldovagaz nu vor fi de ajuns să acopere toate cheltuielile și atunci Guvernul trebuie să ofere garanții Moldovagaz, dacă tariful va fi ajustat în 2-3 ani, care îi vor permite să se împrumute de pe piețele financiare”, a conchis Veaceslav Ioniță.
⚡Urmărește știrile Agroexpert ->pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
