Reducerea cu 50% a tarifelor pentru transportul mărfurilor pe calea ferată, negociată între Republica Moldova și Ucraina, ar putea reprezenta o oportunitate pentru Calea Ferată din Moldova (CFM), consideră economistul Veaceslav Ioniță. Acesta susține că înțelegerea ar putea fi avantajoasă pentru ambele părți dacă este condiționată de asigurarea unor volume suficiente de marfă.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, premierul Ucrainei a anunțat că partea ucraineană a reușit să negocieze cu Republica Moldova o reducere de 50% a tarifelor pentru transportul mărfurilor pe calea ferată. Astfel, Ucraina ar obține o nouă soluție logistică pentru transportarea mărfurilor spre Europa, utilizând infrastructura feroviară a Republicii Moldova.
Economistul pune în discuție beneficiile și eventualele riscuri ale înțelegerii și susține că, dacă reducerea tarifelor este legată de garantarea unui volum suficient de marfă, ambele părți ar putea avea de câștigat.
CFM transportă de șapte ori mai puține mărfuri decât în 1988
Ioniță atrage atenția asupra situației dificile în care se află în prezent Calea Ferată din Moldova. În 2024–2025, pe calea ferată au fost transportate doar 2,4–2,5 milioane de tone de mărfuri anual, nivel pe care economistul îl califică drept minimul ultimilor 75 de ani.
Prin comparație, în 1988 volumul transportat ajungea la 17,9 milioane de tone. Astfel, nivelul actual reprezintă aproximativ 14% din volumul de atunci, ceea ce înseamnă de circa șapte ori mai puține mărfuri transportate.
În același timp, ponderea transportului feroviar în totalul mărfurilor transportate în Republica Moldova a ajuns la aproximativ 5–6%, în timp ce cea mai mare parte a transportului s-a mutat pe șosele.
Potrivit economistului, utilizarea redusă a căii ferate are consecințe asupra întregului sistem de transport. Infrastructura feroviară se degradează, locomotivele și vagoanele sunt învechite, volumele transportate sunt mici, iar veniturile CFM sunt insuficiente. Ioniță menționează și problemele angajaților întreprinderii legate de plata salariilor.
Tranzitul mărfurilor ucrainene a adus venituri CFM
Economistul amintește că, după începutul războiului din Ucraina, o parte dintre mărfurile ucrainene au început să tranziteze Republica Moldova.
În perioada 2022–2023, acest tranzit a adus volume suplimentare de mărfuri pentru CFM și venituri care, potrivit lui Ioniță, au contribuit inclusiv la achitarea salariilor angajaților.
Ulterior, o parte importantă a mărfurilor a fost redirecționată pe alte rute, din mai multe motive, inclusiv din cauza tarifelor. Calea Ferată din Moldova a revenit astfel la volumele reduse de transport.
De ce ar fi redus tariful cu 50%
În opinia lui Ioniță, problema tarifelor este una dintre cele discutate de transportatori de mai mult timp. Aceștia susțin că tarifele feroviare din Republica Moldova sunt prea mari, iar în funcție de marfă și destinație diferențele față de țările vecine pot fi semnificative.
În acest context, reducerea cu 50% ar avea scopul de a face ruta prin Republica Moldova mai competitivă pentru transportatorii ucraineni.
Ioniță explică situația printr-un principiu economic simplu: un tarif mai mic poate fi mai avantajos dacă aduce volume mari de marfă, în comparație cu un tarif ridicat care face ruta neatractivă și nu generează transporturi.
Potrivit economistului, logica negocierii ar fi ca Republica Moldova să ofere un tarif preferențial, iar partea ucraineană să asigure un anumit volum de mărfuri. În acest caz, reducerea tarifului ar fi compensată prin creșterea volumului transportat.
Ce ar câștiga Ucraina și Republica Moldova
Pentru Ucraina, avantajul ar consta în accesul la o rută logistică suplimentară și la un tarif mai competitiv pentru transportarea mărfurilor prin Republica Moldova spre România, Europa și porturile din regiune.
Pentru Republica Moldova, Ioniță vede mai multe beneficii. Creșterea volumului de mărfuri ar permite utilizarea unei infrastructuri care în prezent este insuficient exploatată, iar CFM ar putea obține venituri suplimentare.
Totodată, creșterea activității ar putea contribui la asigurarea locurilor de muncă și la plata mai regulată a salariilor angajaților întreprinderii. În perspectivă, Republica Moldova și-ar putea consolida și rolul de țară de tranzit.
Un alt avantaj menționat de economist este reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere. Fiecare tonă de marfă transferată de la transportul rutier la cel feroviar ar însemna mai puține camioane și, implicit, o presiune mai mică asupra drumurilor.
„Revitalizarea unei ramuri nu începe cu 18 milioane”
Ioniță subliniază că un eventual volum suplimentar de un milion de tone nu ar readuce imediat Calea Ferată la nivelurile istorice de transport. Totuși, în opinia sa, revitalizarea sectorului trebuie să înceapă cu volume concrete, chiar dacă acestea sunt mult mai mici decât cele înregistrate în trecut.
Economistul consideră că, în condițiile în care Republica Moldova utilizează calea ferată pentru doar 5–6% din mărfuri, ar fi rațional ca infrastructura neutilizată să fie pusă la dispoziția unor parteneri care au nevoie de ea.
În concluzie, Ioniță vede în acordul privind reducerea tarifelor o posibilă oportunitate atât pentru Ucraina, care ar obține o nouă rută logistică, cât și pentru Republica Moldova, care ar putea readuce în circuit o parte din capacitatea Căii Ferate.
„Mai bine trenuri care circulă la un tarif mai mic decât șine ruginite la un tarif mare”, este concluzia economistului.
